Miza conflictului din Nagorno-Karabah. Cine sunt actorii

Oana Pavelescu / 29 sep 2020 / 16:08
Militar armean / Foto: Ministerul Armean al Apărării
Militar armean / Foto: Ministerul Armean al Apărării

Conflictul din Nagorno-Karabakh este unul etnic și teritorial care se desfășoară între Armenia și Azerbaidjan, cauza fiind disputa asupra acestui teritoriu și a șapte districte din jur, care sunt controlate de facto de autoproclamata Republică Arțak dar care nu a fost recunoscută la nivel internațional.

Conflictul își are originea la începutul secolului 20 când Stalin a decis că transforme regiunea Nagorno-Karabah într-un oblast autonom al Azerbaidjanului Sovietic.

Conflictul de la ora actuală a început în 1988 când armenii din Karabah cu cerut ca teritoriul sp fie transferat de la Azerbaidjanul Sovietic, Armeniei Sovietice. Conflictul a escaladat la novel de război la începututul anilor 90.

Acordul de încetarea focului semnat în 1994 a determinat o stabilitate relativă timp de 20 de ani dar care s-a deteriorat semnificativ odată cu creșterea frustrărilor din partea Azerbaidjan.

Însă regiunea nu a rămas niciodată lipsită de tensiuni iar situația a escaladat cu regularitate în regiune.

Noi tensiuni

Acum, tensiunile au ajuns la paroxism iar în regiune s-a declanșat un mic război care atinge mai multe puncte nevralgice.

După ce ministrul Apărării azer a acuzat Armenia de agresiune și a amenințat cu retalierea, Recep Tayyip Erdogan a ieșit și el cu o declarație în care și-a exprimat susținerea pentru Azerbaidjan.

Citește și: Schimbul de focuri din Nagorno-Karabah, soldat cu 21 de morți

Liderul de la Ankara a acuzat că negocierile internaționale nu au reușit să rezolve problema timp de 30 de ani.

Luptele din regiunea Caucazului, aflat la granița cu Rusia și Turcia, adaugă și mai multe tensiuni conflictelor din Siria și Libia. 

În ciuda deceniilor de mediere duse de SUA, Rusia și Franța pentru rezolvarea conflictului, luptele au izbucnit în repetate rânduri de când armenii au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah în 1991.

Rusia are o bază militară în Armenia și cele două națiuni au un pact de apărare, deși acesta acoperă doar atacurile asupra teritoriului statului armean. Azerbaidjanul a găzduit luna trecută exerciții militare comune la scară largă cu forțele turcești.

În timp ce escaladările anterioare au durat doar câteva zile, amploarea luptelor actuale care implică tancuri, avioane și artilerie grea par a fi cele mai de grave, de când Rusia a negociat încetarea a focului din 1994 pentru a opri războiul în care au murit 30.000 de oameni și a generat mai mult de un milion de refugiați. Cele două părți nu au semnat niciodată un acord de pace.

Implicații economice

Criza a exercitat o nouă presiune asupra lirei turcești și a rublei rusești, pe fondul îngrijorării că cele două puteri ar putea fi atrase în conflict. 

Regiunea face obiectul unor proiecte importante de energie și transport care leagă Asia centrală de Europa, ocolind Rusia. Acestea includ legătura sudică a coridorului de gaz susținut de SUA și o conductă de petrol a British Petroleum, care se află la mai puțin de 50 de kilometri de zona de conflict și are capacitatea de a exporta până la 1,2 milioane de barili zilnic de la Baku la Ceyhan,  Turcia.

Citește și: Piețele energetice urmăresc cu atenție conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan

Conducta nu a fost vizată în conflictele anterioare, dar poate fi vulnerabilă la orice schimbare de direcție a luptelor dintre forțele armene și azere.

Apeluri la calm

Cancelarul german Angela Merkel a cerut luni încetarea focului imediat în discuțiile telefonice cu premierul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev, a declarat marți purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

În apelul evident adresat Rusiei și Turciei, purtătorul de cuvânt a spus că: „Vecinii ar trebui să contribuie la o soluție pașnică”.

China, SUA și Uniunea Europeană au cerut, de asemenea, oprirea luptei. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se va întruni marți în sesiune cu ușile închise pentru a discuta criza, la cererea statelor europene, relatează AFP, citând oficiali diplomatici.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9257
Diferența 0.0002
Zi precendentă 4.9255
USD
Azi 4.0852
Diferența -0.0059
Zi precendentă 4.0911
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 23-04-2021
EUR flag1 EUR = 4.9257 RON
USD flag1 USD = 4.0852 RON
GBP flag1 GBP = 5.6702 RON
CHF flag1 CHF = 4.4639 RON
AUD flag1 AUD = 3.1584 RON
DKK flag1 DKK = 0.6624 RON
CAD flag1 CAD = 3.2715 RON
HUF flag1 HUF = 0.0136 RON
JPY flag1 JPY = 0.0379 RON
NOK flag1 NOK = 0.4899 RON
SEK flag1 SEK = 0.4854 RON
XAU flag1 XAU = 234.5622 RON
Monede Crypto
1 BTC = 204456.01RON
1 ETH = 9436.77RON
1 LTC = 965.58RON
1 XRP = 4.42RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.67% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.59%
6 luni: 1.68%
12 luni: 1.74%
EURIBOR:
3 luni: -0.5390 %
6 luni: -0.5150 %
12 luni: -0.4760 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 10322.04 -0.18%
BET-BK 1946.63 -0.32%
BET-FI 44535.08 -0.35%
BET-NG 757.29 0.15%
BET-TR 17378.47 -0.18%
BET-XT 916.17 -0.17%
BET-XT-TR 1549.86 -0.16%
BETPlus 1541.08 -0.18%
RTL 21552.15 -0.57%
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Terra
Terra
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura
Natura

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy