Conflictul își are originea la începutul secolului 20 când Stalin a decis că transforme regiunea Nagorno-Karabah într-un oblast autonom al Azerbaidjanului Sovietic.

Conflictul de la ora actuală a început în 1988 când armenii din Karabah cu cerut ca teritoriul sp fie transferat de la Azerbaidjanul Sovietic, Armeniei Sovietice. Conflictul a escaladat la novel de război la începututul anilor 90.

Acordul de încetarea focului semnat în 1994 a determinat o stabilitate relativă timp de 20 de ani dar care s-a deteriorat semnificativ odată cu creșterea frustrărilor din partea Azerbaidjan.

Însă regiunea nu a rămas niciodată lipsită de tensiuni iar situația a escaladat cu regularitate în regiune.

Noi tensiuni

Acum, tensiunile au ajuns la paroxism iar în regiune s-a declanșat un mic război care atinge mai multe puncte nevralgice.

După ce ministrul Apărării azer a acuzat Armenia de agresiune și a amenințat cu retalierea, Recep Tayyip Erdogan a ieșit și el cu o declarație în care și-a exprimat susținerea pentru Azerbaidjan.

Citește și: Schimbul de focuri din Nagorno-Karabah, soldat cu 21 de morți

Liderul de la Ankara a acuzat că negocierile internaționale nu au reușit să rezolve problema timp de 30 de ani.

Luptele din regiunea Caucazului, aflat la granița cu Rusia și Turcia, adaugă și mai multe tensiuni conflictelor din Siria și Libia. 

În ciuda deceniilor de mediere duse de SUA, Rusia și Franța pentru rezolvarea conflictului, luptele au izbucnit în repetate rânduri de când armenii au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah în 1991.

Rusia are o bază militară în Armenia și cele două națiuni au un pact de apărare, deși acesta acoperă doar atacurile asupra teritoriului statului armean. Azerbaidjanul a găzduit luna trecută exerciții militare comune la scară largă cu forțele turcești.

În timp ce escaladările anterioare au durat doar câteva zile, amploarea luptelor actuale care implică tancuri, avioane și artilerie grea par a fi cele mai de grave, de când Rusia a negociat încetarea a focului din 1994 pentru a opri războiul în care au murit 30.000 de oameni și a generat mai mult de un milion de refugiați. Cele două părți nu au semnat niciodată un acord de pace.

Implicații economice

Criza a exercitat o nouă presiune asupra lirei turcești și a rublei rusești, pe fondul îngrijorării că cele două puteri ar putea fi atrase în conflict. 

Regiunea face obiectul unor proiecte importante de energie și transport care leagă Asia centrală de Europa, ocolind Rusia. Acestea includ legătura sudică a coridorului de gaz susținut de SUA și o conductă de petrol a British Petroleum, care se află la mai puțin de 50 de kilometri de zona de conflict și are capacitatea de a exporta până la 1,2 milioane de barili zilnic de la Baku la Ceyhan,  Turcia.

Citește și: Piețele energetice urmăresc cu atenție conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan

Conducta nu a fost vizată în conflictele anterioare, dar poate fi vulnerabilă la orice schimbare de direcție a luptelor dintre forțele armene și azere.

Apeluri la calm

Cancelarul german Angela Merkel a cerut luni încetarea focului imediat în discuțiile telefonice cu premierul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev, a declarat marți purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

În apelul evident adresat Rusiei și Turciei, purtătorul de cuvânt a spus că: „Vecinii ar trebui să contribuie la o soluție pașnică”.

China, SUA și Uniunea Europeană au cerut, de asemenea, oprirea luptei. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se va întruni marți în sesiune cu ușile închise pentru a discuta criza, la cererea statelor europene, relatează AFP, citând oficiali diplomatici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.