Istoria nerușinată a accizei. ”Viciile” din care se înfruptă statele

16 Martie 2019 / 19:11
Sarea a fost unul din produsele accizate
Sarea a fost unul din produsele accizate

Acciza sau supraimpozitarea unor bunuri a devenit un lucru de la sine înțeles în economia zilelor noastre, contribuabilii considerându-le ca inevitabile și ca un drept al statelor. Însă accizarea are o vechime relativ redusă și la începuturi a fost socotită de către cei asupra cărora le era impusă ca o taxă nerușinată impusă de către state asupra contribuabililor.

Numele de acciză vine din olandezul ”accijns”, care ar deriva din verbul latinesc ”accensare” care înseamnă a taxa. Acciza, așa cum o cunoaștem astăzi, a apărut în Anglia odată cu Revoluția engleză din 1642 care a dus la înlăturarea monarhiei și instaurarea unui regim republican, dominat de puritani. Puritanii erau protestanți care au duceau un stil de viață sever, lipsit de micile plăceri ale vieții. În consecință, au impus taxe supradimensionate asupra produselor pe care le considerau ca generatoare de vicii, precum alcoolul, tutunul sau produsele de lux. După reinstaurarea monarhiei, stilul de viață a devenit mai relaxat, însă guvernele nu au renunțat la taxele care le aduceau bani mulți.

Sarea, ca produs de lux

Deși încă nu exista numele de acciză, ea exista de mai multă vreme. Celebră este ”la gabelle” din Franța, o taxă pe sare foarte nepopulară impusă în secolul XIV și menținută până în 1946, cu excepția unei perioade din timpul Revoluției franceze, când a fost abolită ca un simbol ca al opresiunii statului asupra cetățenilor. Profitând de faptul că toți francezii aveau nevoie de sare, precum nevoia de carburanți din ziua de astăzi, regii francezi și apoi guvernele republicane au impus o taxă care depășea cu mult costurile de exploatare a sării și profitul producătorilor. Necesitatea sării era cu atât mai mare cu cât în acea vreme sarea era și un conservant, în lipsa frigiderelor de astăzi. Din acest motiv au apărut contrabandiștii de sare care, precum contrabandiștii de țigări din zilele noastre, aduceau marfa și o vindeau la un preț inferior celui impus de către stat. Pedepsele puteau ajunge până la execuție, iar în anii care au precedat Revoluția din 1789 circa 3.000 de oameni erau întemnițați sau executați anual pentru contrabandă cu sare. 

Citește și: Transportatorii amenință cu proteste din cauza supraaccizelor

Spre deosebire de astăzi, când dreptul statului de a percepe accize este socotit ca intangibil, în alte vremuri supraimpozitarea unor produse provoca indignare. Astfel, scriitorul Samuel Johnson, în Dicționarul limbii engleze pe care l-a publicat în 1755, definea acciza ca ”o taxă detestabilă percepută asupra unor bunuri, care este decisă nu de judecători, ci de nenorociții angajați de către cei asupra cărora taxa este impusă”.

Taxa pe cunoaștere

Guvernele și-au împovărat cetățenii cu accize percepute pe diverse produse, care au fost definite peste noapte ca fiind de lux sau imorale. Astfel, a fost percepută acciză pe hârtie sau pe cafea. Tot o formă de acciză a fost ”fumăritul” din Țările Române, care era o taxă percepută pe coșurile de fum ale caselor, însă o taxă asemănătoare a fost impusă și în Marea Britanie, cu consecința că în casele mai mari nu exist decât o singură încăpere încălzită pe timpul iernii ca să nu fii cocoșat de impozite. Tot în Marea Britanie a fost o taxă pe numărul de geamuri. Motivul impunerii acestui tip de accize era că evaziunea fiscală era aproape zero din moment ce contribuabilii erau în imposibilitatea de a-și dosi geamurile sau coșurile  de fum.

Între 1712 și 1853, tot în Marea Britanie erau accizate ziarele, acciză care era tripla prețul acestora. În acea vreme, britanicii se refereau dezgustați la acciza pe ziare ca la ”taxa pe cunoaștere”. Nici în zilele noastre, produsele accizabile nu sunt considerate universal valabile. De exemplu, statul canadian, în zilele noastre, percepe acciză pe aparatul condiționat din mașini, pe considerentul că este un lux să nu mori de cald în propria-ți mașină. 

 

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.7231
Diferența -0.0084
Zi precendentă 4.7315
USD
Azi 4.2103
Diferența 0.0000
Zi precendentă 4.2103
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 22-07-2019
EUR flag1 EUR = 4.7231 RON
USD flag1 USD = 4.2103 RON
GBP flag1 GBP = 5.2496 RON
CHF flag1 CHF = 4.2861 RON
AUD flag1 AUD = 2.9641 RON
DKK flag1 DKK = 0.6326 RON
CAD flag1 CAD = 3.2263 RON
HUF flag1 HUF = 0.0145 RON
JPY flag1 JPY = 0.0390 RON
NOK flag1 NOK = 0.4911 RON
SEK flag1 SEK = 0.4478 RON
XAU flag1 XAU = 192.9580 RON
Monede Crypto
1 BTC = 43371.14RON
1 ETH = 915.07RON
1 LTC = 399.22RON
1 XRP = 1.35RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.63% p.a.
ROBOR:
3 luni: 3.11%
6 luni: 3.26%
12 luni: 3.43%
EURIBOR:
3 luni: -0.3100%
6 luni: -0.2300%
12 luni: -0.1120%
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 9049.50 -0.42%
BET-BK 1704.35 -0.57%
BET-FI 39868.88 -0.72%
BET-NG 730.38 -0.77%
BET-TR 14485.47 -0.42%
BET-XT 818.77 -0.52%
BET-XT-TR 1318.39 -0.52%
BETPlus 1352.09 -0.41%
RTL 18855.35 -0.44%

Opinii

Premierul a promis încă de vineri că-l va demite pe șeful CNAS

Dăncilă: Dacă preşedintele CNAS nu demisionează, mâine îl voi demite

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că...

Premierul Viorica Dăncilă spune că îl va demite pe șeful CNAS

Dăncilă cere demiterea directorului CNAS şi a purtătorului de cuvânt

Premierul Viorica Dăncilă a declarat joi că...

Candidata germană la șefia Comisiei Europene

Von der Leyen nu iartă giganții IT. Ce și-a propus pentru șefia CE

Ursula von der Leyen a promis marţi,...

Grotele albastre, Grecia
Grotele albastre, Grecia
Santorini, Grecia
Santorini, Grecia
Assos, Grecia
Assos, Grecia
Santorini, Grecia
Santorini, Grecia
Navagio, Grecia
Navagio, Grecia
Santorini, Grecia
Santorini, Grecia
Santorini, Grecia
Santorini, Grecia
Santorini, Grecia
Santorini, Grecia
Zakynthos, Grecia
Zakynthos, Grecia

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
business.n-nxt.22