Implementarea tehnologiei 5G din perspectiva Mecanismului European de Redresare și Reziliență

Mircea Cosea / 06 apr 2021 / 09:28
Implementarea tehnologiei 5G din perspectiva Mecanismului European de Redresare și Reziliență
Implementarea tehnologiei 5G din perspectiva Mecanismului European de Redresare și Reziliență

La 11 februarie 2021, Consiliul European a adoptat Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență. Mecanismul, cifrat la 672,5 miliarde EUR, se află în centrul eforturilor extraordinare de redresare ale UE, reprezentate de Next Generation EU (NGEU) – planul în valoare de 750 de miliarde EUR convenit de liderii UE în iulie 2020.

Fondurile vor ajuta statele membre să facă față impactului economic și social al pandemiei de COVID-19, asigurând totodată faptul că economiile lor realizează tranziția verde și cea digitală, devenind mai sustenabile și mai reziliente.

Pentru a primi sprijin din partea Mecanismului de redresare și reziliență, țărilor UE li se solicită să stabilească în planurile lor un pachet coerent de proiecte, reforme și investiții în șase domenii de politică: tranziția verde,transformarea digitală,creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și ocuparea forței de muncă,coeziunea socială și teritorială,sănătatea și reziliența, politicile pentru generația următoare, inclusiv educația și competențele.

 Ca regulă generală, țările UE au ca termen 30 aprilie 2021 pentru a-și transmite planurile naționale de redresare și reziliență în care își vor prezenta agenda de reformă și de investiții până în 2026.

Hiperdigitalizarea. Viitorul digital al anilor 2025 într-o prezentare graduală

Una dintre direcțiile cele mai interesante, dar și mai importante ale Mecanismului o reprezintă cea dedicată transformării digitale, deoarece exprimă procesul de  aplicare a stadiului patru a revoluției industriale, determinant pentru obținerea de competitivitate pe piața globală a viitoarelor decenii. Reprezentativ pentru acest stadiu patru este procesul implementării tehnologiei 5G.

România este și ea interesată de găsirea mijloacelor tehnice și financiare pentru trecerea cât mai rapidă la tehnologia 5G, fapt care apare ca idee de referință și în Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat în liniile sale centrale de către Guvern la începutul lunii martie a.c.

În acest context, este util să analizăm modul cum este interpretat acest obiectiv al digitalizării și al tehnologiei 5G în țări dezvoltate ale Uniunii Europene cum ar fi Franța și Germania. Experiența acestor țări ca și dezbaterile pe această temă pot fi un punct de referință pentru demararea procesului de licitare a licențelor și pentru o înțelegerae mai bună a consecințelor atât în plan tehnic, cât și financiar a legii bazate pe prevederile Memorandumului semnat de România cu Administrația Trump.

Franța este țara în care dezbaterea pe tema tehnologiei 5G a cuprins o arie largă de interes aducând în prim plan două probleme  : prima este aceea a consecințelor eliminării din licitații a companiei Huawei, a doua este cea a costurilor pe care consumatorii vor fi obligați să le suporte ca urmare a implementării 5G.

Un loc important în aceste dezbateri l-a avut studiul elaborat de către Yannick Chatelain (profesor asociat și profesor-cercetător la Grenoble School of Management și șef al GemInsights. Absolvent al Grenoble School of Management, cu un doctorat în afaceri de administrare la Universitatea din Newcastle-Upon-Tyne) intitulat ” Legea anti-Huawei: Un glonț în piciorul sistemului nostru național 5G” ( vezi : Yannick Chatelain coord, Sylvain Colombero, Pierre Dal Zotto și Federico Pigni :” Loi anti-Huawei : une balle dans le pied de notre 5G nationale”. Contrepoints.02/2021).

Referindu-se la poziția față de admiterea la licitații a Companiei Huawei pe piața franceză, studiul arată că: ” Fără a fi menționat vreodată în textul constituțional, s-a decis că Huawei - care se numără din punct de vedere tehnic printre liderii mondiali în domeniul 5G - nu va domina piața 5G franceză.

Consiliul Constituțional a aprobat la data de 5.02.2021 dispozitivele cuprinse într-o lege din 1 august 2019, care vizează gigantul chinez al telecomunicațiilor.

Dacă mâine, Huawei sau oricare alt furnizor de echipamente ar fi interzis în tot sau o parte a teritoriului, toată lumea trebuie să fie conștientă de întârzierile considerabile pe care le-am avea în implementări. Aceasta ar fi o întârziere considerabilă pentru teritorii, pentru companiile franceze, pentru transformarea digitală. Asta ar avea un cost. De exemplu, excluderea producătorilor chinezi de echipamente de telecomunicații de pe piața europeană ar crește factura pentru implementarea sistemului 5G cu aproximativ 55 de miliarde de euro pentru operatorii europeni. Legea ar fi trebuit să țină seama și de faptul că Huawei construiește prima sa fabrică înafara Chinei la Brumath, în apropiere de Strasbourg.

Uzina urmează să se deschidă în 2023, gigantul chinez furnizând echipamente de rețea mobilă, inclusiv 5G. Vor fi create 500 de locuri de muncă, iar obiectivul său va fi să servească întregii Europe.”

Un alt studiu care a impresionat dezbaterile franceze aparține prestigiosului institut de studii și consultanță IREF ( Institute for Research in Economic and Fiscal Isues), denumit ”Licitații privind 5G sau impozitarea consumatorilor”semnat Philbert Carbon ( vezi : Philbert Carbon: ” Les encheres sur la 5G ou la taxation du consommateur” IrefEurope ).

Studiul analizează costurile licențelor și modul cum aceste costuri vor reveni în final asupra consumatorilor. Astfel se arată că: ”Până în februarie 2020, cei patru operatori francezi de telecomunicații au reușit deja să cumpere câte un lot de 50 MHz, pentru 350 de milioane de euro. Ca urmare, statul a încasat 1,4 miliarde de euro.

O a doua vânzare a avut loc pentru a acorda o suplimentare de 110 MHz în unsprezece loturi. Fiecare lot a fost evaluat la 70 de milioane de euro. Licitațiile au crescut la 126 de milioane de euro pentru un lot. În total, statul va putea încasa 2,8 miliarde de euro.

Orange a reușit să obțină cele mai multe blocuri, înainte de SFR, apoi Bouygues Telecom și Free legat. În total, Orange a plătit deja peste 1,2 miliarde de euro, iar SFR puțin peste 1 miliard. Dar cheltuielile nu se opresc aici.

 Abia la finalul acestei ultime runde operatorii vor putea începe implementarea 5G, chiar dacă aici sau acolo, în principal în marile orașe, antenele există deja, în principal în scopuri de testare.

Guvernul este încântat că a strâns aceste miliarde, subliniind în același timp că sumele plătite de operatorii de telecomunicații sunt mult mai mici decât cele ale omologilor lor germani sau italieni.

Cu toate acestea, dacă cineva va plăti miliardele de euro deja cheltuite de Orange, SFR și altele, este consumatorul. Într-adevăr, să nu ne imaginăm că aceste costuri nu se vor reflecta în prețul pachetelor 5G care vor fi comercializate.

În plus, 5G va necesita o revizuire a întregii rețele în amonte de antene. În cele din urmă, unii operatori vor trebui să plătească și pentru demontarea echipamentelor Huawei deja instalate, producătorul chinez nemaifiind admis pe piață. ”Studiul citat ridică și o altă problemă : Nu ar fi trebuit ca frecvențele să fi fost alocate gratuit pentru a nu taxa consumatorul final ? 

O astfel de politică a fost utilizată de Japonia dând  gratuit frecvențele celor patru operatori japonezi care, în schimb, au obligații importante în ceea ce privește acoperirea țării sau siguranța instalațiilor.

Iată doar două exemple care arată interesul cu totul special pe care analiza economică franceză o acordă modului cum se implementează tehnologia 5G și cum pot fi interpretate efectele interzicerii compaiei Huawei de a participa pe piața franceză.
În Germania un loc important în dezbateri îl ocupă problema siguranței utilizării tehnologiei 5G din punctul de vedere al securității naționale.

Recent, Bundestag-ul a reluat discuțiile pe marginea legii privind securitatea IT, discutată și adoptată în 2015,considerată în actualul context al tehnologiile 5G insuficient adaptată principiilor securității datelor . Amendamentele de îmbunătățire a legii vin din partea organizației Chaos Computer Club (CCC) și din partea Oficiului Federal pentru Securitatea Informației (BSI).( vezi : Offentliche Anhorung 1.03.2021 – Entwurf eines Zweiten Gesetzes zur Erhohung der Sicherheit informationstechnischer Systeme.)

S-a punctat faptul că : ” Este necesar să se definească corect noțiunea de  „furnizor de încredere” în condițiile în care rolul companiilor chineze de echipamente de rețea a crescut în întreaga lume din 2018. Din această cauză, orice suspiciune relativă la activitatea lor trebuie documentată cu fapte pentru a nu submina efectele economice ale unei colaborări cu firme de talia celor suspicionate  prin creșterea costurilor suportate în final de către cetățenii germani.O dovadă a lipsei de încredere față de ofertanți nu a fost încă prezentată publicului interesat ....În vederea obținerii unor astfel de clarificări și precizări legea ar trebui să respecte următoarele criterii de referință în evaluarea furnizorului de încredre:  

Disponibilitate: Sabotarea unei infrastructuri de comunicații ar fi un act războinic, care datorită dependenței mari de sistemul de comunicații poate duce la daune imprevizibile. Incidentul va deveni cunoscut imediat, iar consecințele economice pentru producătorul care nu este de încredere ar fi fatale.

Integritate: afectarea integrității rețelei de comunicații ar putea consta, de exemplu, în redirecționarea conexiunilor. O astfel de abordare ar oferi acces în bandă largă și la posibilități de manipulare, dar operatorul de rețea ar avea oportunități bune de a recunoaște și preveni acest acces.

Confidențialitate: slăbirea unei rețele de comunicații în scop de spionaj oferă atacatorilor avantaje, dar pot crea anomalii de rețea care conduc la descoperirea actelor de spionaj.

” În concluzie, se subliniază capacitatea operatorului de a afla la timp și acționa eficient împotriva oricăror încercări ale unor ofertanți de tehnologie 5G  de a tenta la securitatea națională prin manipularea sau spionarea datelor, ceea ce determină analiza ” furnizorului de încredere” nu prin suspiciuni, ci prin elemente concrete de prevenire a riscului.

Adaptabile sau nu la situația României, experiențelor din alte țări trebuie să li se acorde atenție, cel puțin pentru a evita greșeli și pentru a nu depune efort inutil în a deschide uși deja deschise de alții.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9255
Diferența -0.0005
Zi precendentă 4.926
USD
Azi 4.0911
Diferența -0.0120
Zi precendentă 4.1031
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 22-04-2021
EUR flag1 EUR = 4.9255 RON
USD flag1 USD = 4.0911 RON
GBP flag1 GBP = 5.6870 RON
CHF flag1 CHF = 4.4662 RON
AUD flag1 AUD = 3.1684 RON
DKK flag1 DKK = 0.6623 RON
CAD flag1 CAD = 3.2737 RON
HUF flag1 HUF = 0.0136 RON
JPY flag1 JPY = 0.0379 RON
NOK flag1 NOK = 0.4917 RON
SEK flag1 SEK = 0.4867 RON
XAU flag1 XAU = 235.1457 RON
Monede Crypto
1 BTC = 224493.79RON
1 ETH = 10465.89RON
1 LTC = 1139.70RON
1 XRP = 5.37RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.67% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.59%
6 luni: 1.69%
12 luni: 1.75%
EURIBOR:
3 luni: -0.5380 %
6 luni: -0.5130 %
12 luni: -0.4730 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 10322.04 -0.18%
BET-BK 1946.63 -0.32%
BET-FI 44535.08 -0.35%
BET-NG 757.29 0.15%
BET-TR 17378.47 -0.18%
BET-XT 916.17 -0.17%
BET-XT-TR 1549.86 -0.16%
BETPlus 1541.08 -0.18%
RTL 21552.15 -0.57%
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația
Croația

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy