Transporturile, spitalele, școlile și instanțele și-au redus substanțial activitățile, la apelul sindicatelor publice și private care cer dreptul la „o viață demnă”.
Creșteri salariale, restabilirea dreptului de negociere colectivă, angajări în serviciile publice, dar mai ales măsuri de „garantare a unei vieți demne”. La apelul sindicatelor din sectorul public și privat, o grevă generală de 24 de ore a paralizat întreaga Grecie în această miercurie.
Școlile, tribunalele, spitalele, dar mai ales transportul au funcționat cu frâna trasă, în timp ce sindicatul jurnaliştilor a început marţi o grevă cerând încheierea unor noi contracte colective – ultimul datând dinainte de criza financiară din 2018.
Un vot tensionat
„Mobilizarea noastră, greva noastră, are drept revendicare centrală creșterea salariilor, astfel încât să putem duce o viață decentă”, au declarat reprezentanții ADEDY, sindicatul din sectorul public, într-un comunicat de presă. Apelul pentru această zi de mobilizare s-a intensifict în ultimele săptămâni, pe măsura apropierii lunii decembrie când Parlamentul elen urmează să voteze proiectul de buget.
Potrivit unei estimări transmise în octombrie de Ministerul de Finanțe Comisiei Europene, Grecia intenționează să realizeze în următorii trei ani un excedent bugetar primar (înainte de serviciul datoriei) de peste 2,6%, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Suficient pentru a accelera în continuare reducerea spectaculoasă a datoriilor țării, care ar urma să coboare 153% din PIB la sfârșitul anului, pentru a ajunge sub 140% înainte de 2030, potrivit Bruxelles-ului.
„Mai rău” decât în timpul crizei
„Chiar dacă am petrecut un deceniu suportând memorandumuri, situația este chiar mai rea astăzi decât în timpul crizei. Tot ce avem nevoie pentru viața de zi cu zi costă mai mult, nu mai putem merge nici măcar la cinema, la teatru, la cafenea”, a declarat Thanasis Fotopoulos, vicepreședinte al sindicatului elen al presei.
La marșul de la Atena au participat aproximativ 15.000 de manifestanți, potrivit datelor poliției. La acțiune s-au alăturat pensionari, studenți, muncitori. Toți i-au cerut premierului conservator Kyriakos Mitsotakis să-și țină promisiunea de a ridica nivelul de trai al grecilor.
Adept al disciplinei bugetare, pro-business, Mitsotakis laudă tot timpul „performanța economică excelentă” a țării, a cărei creștere se desfășoară cu mult peste media zonei euro (ar trebui să ajungă la 2,2% în acest an). Și de fiecare dată, el nu uită să precizeze că investitorii privesc acum cu alți ochi Grecia, pe care agențiile de rating au scos-o din categoria ”junk”.
„Salariul meu este cât un bacșiș”
Pentru populație, însă, această redresare economică întârzie să-și arate roadele. „Salariul meu este cât un bacșiș, nu mă descurc până la sfârșitul lunii, pentru că ne înconvoaie facturile, dar și prețurile la alimente. Per total, lucrurile sunt foarte, foarte grele în Grecia, muncim 10 sau 12 ore, nu mai avem viață personală”, spune Aggeliki, angajată într-un mare magazin de prêt-à-porter.
Statisticile sunt crude: în timp ce grecii sunt cei care lucrează cel mai mult în UE (41 de ore pe săptămână în medie în 2022 conform Eurostat), nivelul lor de trai stagnează printre cele mai scăzute dintre cele douăzeci și șapte de state membre.
Creșterile salariale modeste, precum și majorarea salariului minim, care a ajuns la 830 de euro brut, au fost mâncate de inflație și de explozia chiriilor. Serviciile publice sunt în genunchi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.