Gaura din buget se ține tare. Datele momentului: de unde vin și unde se duc banii

Oana Pavelescu |
Data publicării:
Deficit
Deficit

Deficitul bugetar s-a ținut tare la 4% din PIB după primele șapte luni din 2025: statul a strâns mai mulți bani, dar i-a cheltuit și mai repede, mai ales pe pensii și dobânzi.

Bugetul, la șapte luni: mai mulți bani strânși, dar și mai mulți cheltuiți

Ministerul Finanțelor a publicat cele mai recente date privind deficitul iar veștile nu sunt dintre cele mai bune. Statul român a încheiat primele șapte luni din 2025 cu un deficit de 76 de miliarde de lei, adică tot cam 4% din PIB. Fix cât anul trecut, doar că acum gaura e mai mare ca sumă, pentru că și economia a crescut. Practic, alergăm pe loc – câștigăm mai mult, dar și cheltuim mai repede.

De unde vin banii

Încasările au trecut de 370 de miliarde de lei, cu aproape 12% mai mari decât anul trecut. S-au simțit aici câteva schimbări importante: statul a colectat mai mult din impozitele pe salarii și venit, mai ales după ce au dispărut facilitățile pentru IT, construcții și agricultură. În plus, dividendele plătite de companii au adus un plus neașteptat de mare.

Accizele au mers și ele mai bine, mai ales la benzină, motorină și tutun. Iar de la Bruxelles au intrat mai mulți bani, aproape 29 de miliarde de lei, rambursări și fonduri care au mai umflat veniturile.

Citește și: Pachetul doi de austeritate vine și cu teste psihologice. Sancțiuni și noi măsuri pentru inspectori

Unde se duc banii

Aici e partea mai puțin veselă. Cheltuielile statului au urcat la 447 de miliarde de lei. Cele mai mari bucăți din tort se duc pe:

  • pensiile recalculate, care trag după ele întreaga asistență socială – aproape 148 de miliarde;

  • dobânzile la datoria publică, ajunse la peste 31 de miliarde, cu 45% mai mult decât anul trecut;

  • salarii la stat, care au urcat și ele, dar mai moderat, spre 100 de miliarde.

Guvernul se laudă că a crescut și investițiile – peste 61 de miliarde –, dar când tragi linie, ele tot par subțiri pe lângă sumele turnate în pensii și dobânzi.

Imaginea de ansamblu

Pe scurt: încasările cresc, dar statul trăiește tot mai scump. Deficitul rămâne blocat la 4% din PIB, iar presiunea e clară – plătim scump împrumuturile din trecut și ținem în brațe un sistem de pensii care a explodat după recalculare.

Și pentru că urmează rectificarea bugetară de toamnă și discuțiile din coaliție pe pachetul doi de austeritate, povestea asta cu gaura bugetară e departe de a se fi terminat.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.0722
Diferența 0.0050
Zi precendentă 5.0672
USD
Azi 4.3443
Diferența -0.0052
Zi precendentă 4.3495
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0722 RON
USD flag1 USD = 4.3443 RON
GBP flag1 GBP = 5.8500 RON
CHF flag1 CHF = 5.4228 RON
AUD flag1 AUD = 2.8368 RON
DKK flag1 DKK = 0.6795 RON
CAD flag1 CAD = 3.1586 RON
HUF flag1 HUF = 0.0128 RON
JPY flag1 JPY = 0.0295 RON
NOK flag1 NOK = 0.4314 RON
SEK flag1 SEK = 0.4587 RON
XAU flag1 XAU = 476.0494 RON
Monede Crypto
1 BTC = 477540.79RON
1 ETH = 18844.01RON
1 LTC = 477.22RON
1 XRP = 12.48RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET20580.260.10%
BET-BK3962.66-0.19%
BET-EF1116.490.27%
BET-FI71574.96-0.29%
BET-NG1504.12-0.03%
BET-TR47750.840.10%
BET-TRN46169.430.10%
BET-XT1763.07-0.01%
BET-XT-TR4005.18-0.01%
BET-XT-TRN3882.43-0.01%
BETAeRO942.47-0.82%
BETPlus3014.340.07%
RTL45968.940.14%

Opinii

Analistul economic Adrian Negrescu / FOTO: Facebook

Negrescu: TVA-ul ne „sângerează” bugetul, taxarea inversă e soluția

Adrian Negrescu: Extinderea taxării inverse, o...

Cristian Popa, BNR

Cele trei sectoarele unde România nu găsește oameni. Avertisment din partea BNR

BNR: România are un deficit de forță de muncă...

Adrian Negrescu / Foto: Agerpres

Adrian Negrescu: Pilonul II de pensii, un fel de ajutor de înmormântare

- Pilonul II, „bani de buzunar” sau „ajutor de...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel