Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat joi că instituţia financiară se aşteaptă ca, pe termen scurt, cererile pentru sprijin financiar din partea FMI să crească cu 20 până la 50 de miliarde de dolari, ca urmare a consecinţelor războiului din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Într-un discurs ţinut înainte de reuniunile FMI şi Băncii Mondiale de săptămâna viitoare, Georgieva a declarat că războiul a determinat Fondul să îşi reducă previziunile de creştere globală.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat marţi un armistiţiu de două săptămâni cu Iranul, dar bombardamentul continuu al Libanului de către Israel ameninţă să deraieze discuţiile pentru a crea o pace permanentă.

"Chiar şi în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară şi curată la status quo anterior", a spus Georgieva. De exemplu, complexul Ras Laffan din Qatar, care produce 93% din totalul gazelor lichefiate din Golf, a fost închis din 2 martie şi ar putea dura între trei şi cinci ani până când va reveni la capacitate maximă.

"Adevărul este că nu ştim cu adevărat ce ne rezervă viitorul pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz sau pentru redresarea traficului aerian regional. Ceea ce ştim este că creşterea va fi mai lentă - chiar dacă noua pace este durabilă", a spus directorul FMI.

Conflictul, care a început pe 28 februarie, va avea efecte secundare pentru o perioadă de timp, a mai spus Georgieva, inclusiv închiderea rafinăriilor de petrol şi penuria de produse rafinate care perturbă transportul, turismul şi comerţul.

FMI va publica săptămâna următoare un set de scenarii în cadrul raportului World Economic Outlook, variind de la normalizare relativ rapidă la un scenariu în care preţurile petrolului şi gazelor rămân mult ridicate pentru mult mai mult timp, a declarat Georgieva. Ea a adăugat că, chiar şi cel mai promiţător scenariu, implică o diminuare a ritmului de creştere din cauza daunelor aduse infrastructurii, a întreruperilor aprovizionării, a pierderilor de încredere şi a altor efecte negative.

În ianuarie, FMI prognoza că economia mondială va înregistra o creştere de 3,3% în 2026 şi una de 3,2% în 2027.

Reuniunile de săptămâna viitoare, la care vor participa mii de oficiali financiari din întreaga lume, se vor concentra pe modalităţile de a depăşi şocul războiului şi pe modul în care FMI poate ajuta ţările membre aflate în nevoie, a declarat Georgieva. Ea a spus că FMI are resurse suficiente şi poate majora sprijinul pentru balanţa de plăţi prin programele existente şi că se aşteaptă ca şi alte ţări să solicite ajutor. Georgieva nu a identificat nicio anumită ţară care a solicitat ajutor.

Ea a mai spus că şocul ofertei de energie a impulsionat deja aşteptările inflaţioniste pe termen scurt, deşi aşteptările pe termen lung nu s-au modificat. Potrivit directorului FMI, băncile centrale ar trebui "să intervină ferm cu creşteri ale ratelor dobânzii" dacă aşteptările inflaţioniste ameninţă să se desprindă şi să declanşeze o spirală inflaţionistă.

Directorul FMI a avertizat că o ajustare a cererii este inevitabilă, dar a atenţionat ţările să nu adopte controale la exporturi, controale la preţuri şi alte măsuri care ar putea perturba şi mai mult condiţiile globale. "Fac apel la toate ţările să respingă acţiunile individuale. Nu turnaţi benzină pe foc", a spus Georgieva.

Ea a menţionat că multe ţări iau măsuri de conservare, inclusiv limite privind utilizarea vehiculelor private şi munca la distanţă. Majoritatea ţărilor au evitat reducerile de impozite neţintite sau subvenţiile energetice, iar FMI lucrează activ cu ţările pentru a se asigura că orice măsuri rămân temporare.