Context politic: un nou președinte și o coaliție pro-occidentală

Fitch notează că incertitudinea politică s-a redus semnificativ după alegerile prezidențiale din mai 2025, câștigate de Nicușor Dan, politician independent, pro-european și centrist, care l-a învins pe candidatul populist George Simion. Ulterior, s-a format un guvern de coaliție pro-occidentală, cu majoritate confortabilă, condus de PNL și PSD, care au convenit ca în 2027 conducerea executivului să fie preluată de PSD. Această tranziție anunțată ridică însă riscuri de politică economică pe termen mediu.

Consolidarea fiscală: un început timid, dar costisitor social

Deficitul bugetar al României a fost de 9,3% din PIB în 2024, unul dintre cele mai ridicate din categoria „BBB”. Noul guvern a lansat în iulie 2025 un pachet de consolidare fiscală, estimat la circa 1% din PIB, cu măsuri precum majorarea TVA (cu 2 puncte procentuale la cota standard și 2-6 puncte la cotele reduse) intrată în vigoare din august. Alte măsuri sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv prelungirea înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public.

Chiar și așa, Fitch estimează că deficitul va rămâne foarte ridicat: 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste valori sunt mult peste media țărilor cu rating „BBB” și arată că România are nevoie de noi ajustări fiscale pentru a stabiliza datoria publică.

Creștere economică slabă și inflație persistentă

Economia României se confruntă cu o creștere economică anemică, de 0,7% în 2025, similară cu cea din 2024. Fitch prognozează o revenire modestă la 1,2% abia în 2026-2027, susținută de fondurile europene și de o eventuală redresare a zonei euro. Totodată, inflația se menține peste ținta BNR, fiind estimată la o medie de 6,5% pentru perioada 2024-2026, dublul nivelului mediu din categoria „BBB”.

Citește și: Nazare: România scapă de prăpastie, dar urmează testul suprem în 2026!

Creșterea TVA și rigiditatea prețurilor de bază au amplificat persistența inflației, ceea ce complică politica monetară într-un context de regim valutar strâns controlat.

Datoria publică și dezechilibrele externe

Datoria publică a urcat la 55% din PIB la finalul lui 2024 și ar putea ajunge la 63,4% până în 2027, cu posibilitatea de a atinge 70% până în 2029. În paralel, deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, mult peste media de 1% pentru statele cu rating „BBB”. Fitch estimează o reducere graduală sub 7% din PIB până în 2026, dar avertizează că România rămâne extrem de vulnerabilă la schimbările de sentiment ale piețelor financiare.

În iulie 2025, după anunțul consolidării fiscale, România a reușit să atragă 5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, însă costurile de finanțare rămân ridicate, cu dobânzi medii de peste 7% la lei și peste 4% la euro.

Sistemul bancar: rezilient, dar expus la stat

Băncile românești sunt considerate reziliente, cu profitabilitate ridicată și credite neperformante la un nivel scăzut (2,5% la finalul lui martie 2025). Totuși, legătura strânsă cu statul rămâne un risc, dat fiind că circa 20% din active sunt plasate în titluri guvernamentale.

Concluzia Fitch

România rămâne la limita „investment grade” prin ratingul „BBB-”, datorită apartenenței la UE, fluxurilor de capital și unui nivel de guvernanță mai bun decât media țărilor similare. Totuși, deficitele uriașe, creșterea datoriei, inflația persistentă și tensiunile politice pot împinge țara către retrogradare dacă guvernul nu reușește să aplice ferm consolidarea fiscală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.