Fiscul instituie o nouă pedeapsă. Despre ce este vorba

28 ian 2019 / 17:48

Taxa pe lăcomie nu este singurul exemplu de taxare când Fiscul invocă motive care țin mai de degrabă de domeniul moralității decât cel strict economic. Înclinația contabililor statului de a se transforma în instanță morală nu este nici nouă și nici restrânsă la țara noastră. Pentru a face rost de bani, Fiscul nu ezită să invoce presupuse defecte de ordin moral ale contribuabililor.

Formularea ”taxa pe lăcomie” pentru bănci, folosită chiar de către ministrul de Finanțe, este în sine o judecată de ordin moral. De altfel, băncile au fot acuzate că își maximizează profitul dând dobânzi reduse la depozitele populației și obținând profituri consistente din creșterea Robor-ului, profituri realizate pe spinarea românilor care au credite la bănci. 

”Știm că profitul este printre cele mai mari la nivel european, știm nivelul creditelor neperformate, care se vând la firme din grup. Aud că băncile sunt parteneri loiali în economie. Eu știu că ambii parteneri trebuie să câștige”, a declarat Eugen Teodorovici, marți, când a anunțat instituirea taxei pe care vor trebuie să o plătească băncile dacă Robor-ul crește peste anumite nivele.

Taxa pe shaorma

Nu doar lăcomia de arginți poate fi sancționată pe cale fiscală. Și mâncarea poate fi țintă a supraimpozitării. Recurente au fost discuțiile legate de impozitarea suplimentară a alimentelor de tip fast-food sau a băuturilor carbogazoase. Taxa pe shaorma a fost anunțată în 2010 de către Cseke Attila, pe atunci ministru al Sănătății. Ulterior, proiectul a fost lăsat baltă în urma valului de proteste din partea patronatelor din industria alimentară care s-au plâns că le vor fi afectate afacerilor și vor trebui să recurgă la concedieri masive. În plus, taxarea alimentelor de tip fast-food ar fi afectat pe cei mai săraci dintre români. Nici experimentele din alte țări nu au avut rezultate încurajatoare. Fiscul din Ungaria s-a lăsat păgubaș când a constatat că sunt enorme cheltuielile pentru colectarea taxei în raport cu sumele obținute.

Citește și: Taxa pe paragină! În ce oraș se aplică

Ideea a fost relansată în 2012, sub o altă formă, de către ministrul Sănătății, Vasile Cepoi, care voia să rotunjească bugetul ministerului său pe seama românilor băutori de bere. Cepoi a fost descurajat chiar de premierul de atunci, Victor Ponta, care avea dubii că suma obținută astfel va fi consistentă. „Poate avea un efect pozitiv de sancţionare şi descurajare a unei alimentaţii nesănătoase”, admitea însă Ponta.

Un nou reviriment al ideii a fost generat de fostul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa, care dorea supraimpozitarea produselor cu un conținut ridicat de zahăr, dar apoi s-a lăsat păgubaș. În acest an, senatorul USR Adrian Wiener a inițiat un proiect de supraimpozitare a băuturilor carbogazoase în funcție de conținutul de zahăr, proiect care încă nu a fost supus votului final.

Taxa pe viciu

Taxa pe viciu are deja o tradiție în practica fiscală din mai toate țările și se referă la taxarea suplimentară a unor produse sau activități socotite nocive pentru sănătatea morală sau fizică a populației: țigările, băuturile alcoolice sau jocurile de noroc. La noi, taxa pe viciu a fost introdusă în 2006 și afecta prețul la țigări și la băuturile alcoolice tari. Banii obținuți astfel au fost direcționați către finanțarea programelor naționale de sănătate și a infrastructurii gestionate de Ministerul Sănătății. Taxa este percepută distinct de accizele care merg direct la bugetul consolidat al statului. De altel, creșterea constantă a prețului țigărilor a fost generată în primul rând de modificarea nivelului accizelor.

Taxa pe lene

Un alt păcat sancționat fiscal este lenea. O intenție anunțată din timpul guvernării PDL de Adriean Videanu și apoi de ministrul Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu era introducerea taxei pe pământul nelucrat. ”Taxa pe pârloagă”  urma să crească gradual cu fiecare an cu care o bucată de pământ era lăsată necultivată. Până la urmă, Fiscul a realizat că taxa este inutilă dintr-un motiv foarte simplu: acordarea subvenției pe hectar de către Uniunea Europeană era condiționată de cultivarea pământului, iar țăranii au fost stimulați în mai mare măsură să muncească decât ar fi fost speriați de Fisc. Astfel că o modificare din 2016 a Codului Fiscal prevede ca ”taxa pe pârloagă” să fie aplicată doar pentru intravilan, aplicarea făcându-se din 2018.

O altă formă a taxării pe lene este taxa pe fațadele neîngrijite ale clădirilor monumente istorice. Taxa a fost impusă de unele primării din țară sub forma supraimpozitării cu până la 500%. Printre primele municipalități care au aplicat măsura au fost Aradul și Timișoara, iar edilii s-au declarat mulțumiți de rezultate. Proprietarii vizați fie au început să repare fațadele, fie să vândă clădirile, dacă nu-și permiteau costul reparațiilor. 

 

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.7627
Diferența 0.0020
Ieri 4.7607
USD
Azi 4.2726
Diferența 0.0073
Ieri 4.2653
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 22-05-2019
EUR flag1 EUR = 4.7627 RON
USD flag1 USD = 4.2726 RON
GBP flag1 GBP = 5.4233 RON
CHF flag1 CHF = 4.2298 RON
AUD flag1 AUD = 2.9388 RON
DKK flag1 DKK = 0.6377 RON
CAD flag1 CAD = 3.1818 RON
HUF flag1 HUF = 0.0146 RON
JPY flag1 JPY = 0.0388 RON
NOK flag1 NOK = 0.4862 RON
SEK flag1 SEK = 0.4419 RON
XAU flag1 XAU = 175.2584 RON
Monede Crypto
1 BTC = 34499.02RON
1 ETH = 1122.45RON
1 LTC = 395.90RON
1 XRP = 1.73RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.36% p.a.
ROBOR:
3 luni: 3.28%
6 luni: 3.39%
12 luni: 3.54%
EURIBOR:
3 luni: -0.3100%
6 luni: -0.2300%
12 luni: -0.1120%
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 8152.63 -0.64%
BET-BK 1555.86 -0.11%
BET-FI 35693.27 -0.42%
BET-NG 714.17 -0.27%
BET-TR 12172.77 -0.65%
BET-XT 739.68 -0.52%
BET-XT-TR 1119.26 -0.53%
BETPlus 1218.79 -0.61%
RTL 16981.85 -0.70%

Opinii

Pentru ministrul Energiei, situația este foarte clară

Gaze naturale din import. Ministrul Anton nu vede care este problema

Creşterea importurilor de gaze, ca urmare a...

Suntem printre cei mai harnici la acest capitol

Creșterea prețului la gaze naturale în UE: România, printre lideri la scumpire

Preţul gazelor naturale pentru gospodării,...

Au fost alocate fondurile necesare

Sorina Pintea anunță deschiderea unui spital în România. Construcția a început în 1991

Ministerul Sănătăţii va continua finanţarea...

Cagliari, Sardinia
Cagliari, Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia
Sardinia

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
business.n-nxt.81