Două iniţiative controversate, votate de elvețieni. Despre ce este vorba

Disputa privind serviciul civil obligatoriu: egalitate sau povară suplimentară?

Prima propunere, denumită „Iniţiativa privind serviciul public”, ar obliga fiecare tânăr elveţian — femeie sau bărbat — să efectueze un serviciu fie în armată, fie într-un rol civil. Iniţiatorii susţin că sistemul actual, în care doar bărbaţii sunt obligaţi să servească, este discriminatoriu şi perpetuează inegalităţile de gen.

„Iniţiativa vizează o egalitate reală”, spune Noémie Roten, preşedinta comitetului de susţinere. Ea consideră că femeile sunt excluse în prezent de la reţelele profesionale şi experienţa dobândită în timpul serviciului militar, iar includerea lor ar avea beneficii atât pentru societate, cât şi pentru mecanismele de apărare ale statului. În contextul tensiunilor geopolitice din Europa, Roten afirmă că „este timpul să se acorde femeilor un loc egal într-un proiect colectiv de protecţie”.

Criticii văd însă lucrurile diametral opus. Cyrielle Huguenot, reprezentantă a Federaţiei Sindicale Elveţiene, consideră că iniţiativa „ignoră complet realitatea femeilor”. În Elveţia, spune ea, femeile dedică deja 60% din timpul lor muncii neremunerate — îngrijire, sarcini domestice, responsabilităţi familiale — în timp ce pentru bărbaţi proporţia este inversă. „Cerându-le un serviciu neremunerat, adâncim şi mai mult acest dezechilibru”, avertizează Huguenot.

Guvernul şi parlamentul împărtăşesc îngrijorările privind efectele asupra pieţei muncii şi finanţelor publice, argumentând că un astfel de sistem ar fi costisitor şi greu de gestionat.

Citește și: Elveția ia în calcul aderarea la forța internațională anti-kleptocrație condusă de Marea Britanie

Impozit de 50% pe moştenirile uriaşe: taxă climatică sau ameninţare economică?

A doua iniţiativă, numită „Iniţiativa pentru viitor”, propune introducerea unei taxe climatice pe marile moşteniri. Proiectul, promovat de Tineretul Socialist, ar impune un impozit de 50% pentru succesiunile care depăşesc 50 de milioane de franci elveţieni — aproximativ 53,5 milioane de euro. În total, măsura ar afecta aproximativ 2.500 de familii din Elveţia.

Iniţiatorii susţin că banii obţinuţi — circa şase miliarde de franci anual — ar fi folosiţi pentru finanţarea tranziţiei ecologice, într-o perioadă în care presiunile climatice devin din ce în ce mai acute. Campania a fost intens vizibilă, cu sloganuri precum „Impozitaţi super-bogaţii, salvaţi clima!”, care au marcat spaţiul public în ultimele săptămâni.

Executivul şi parlamentul resping însă iniţiativa pe motiv că ar putea afecta competitivitatea economică a ţării şi ar descuraja investiţiile, întrucât Elveţia este deja un hub global pentru gestionarea averilor.

Mecanismul votului: democraţia directă, din nou la lucru

Elveţia functionează pe baza unui sistem unic de democrație directă: 100.000 de semnături sunt suficiente pentru a supune practic orice temă unui „vot popular”. Aşa se face că elveţienii sunt chemaţi regulat la referendumuri privind subiecte variate — de la energie, fiscalitate şi arme, până la protecţia animalelor sau chestiuni etice.

Secţiile de votare se deschid duminică dimineaţa şi se închid la prânz (10:00 GMT), însă majoritatea elveţienilor votează prin corespondenţă cu mult timp înainte. Primele rezultate sunt aşteptate la mijlocul după-amiezii.

Predicţiile sondajelor

Sondajele locale, de regulă fiabile, indică faptul că ambele iniţiative ar urma să fie respinse. Totuşi, amploarea dezbaterilor arată că temele — egalitatea de gen, rolul statului în economie şi combaterea schimbărilor climatice — vor continua să fie subiecte sensibile şi centrale în politica elveţiană.