Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au examinat dacă probele de plasmă pre-pandemică - unele prelevate de la rezidenți ai Statelor Unite, altele din două țări din Africa subsahariană - au prezentat semne de recunoaștere a antigenilor SARS-CoV-2. Ei au descoperit că mai puțin de 3% din probele americane conțineau anticorpi de combatere a infecțiilor care au reacționat cu antigenele SARS-CoV-2. În schimb, între 19% și 14% din eșantioanele din țările sub-sahariene au prezentat un răspuns la SARS-CoV-2.

Majoritatea probelor de plasmă sub-sahariene care au reacționat cu antigeni SARS-CoV-2 au reacționat și cu coronavirusuri sezoniere, adică cele care provoacă banalele răceli. Proteinele de la unul dintre aceste coronavirusuri sezoniere au fost găsite în 92% din probele reactive sub-sahariene, iar proteinele din altul au apărut în 50% din probe.

Per total, descoperirile indică faptul că expunerea anterioară la coronavirusurile sezoniere a generat răspunsuri imune care ar putea oferi și o anumită protecție împotriva SARS-CoV-2, afirmă cercetătorii. În acest caz, protecția încrucișată ar putea contribui la ratele surprinzător de scăzute de infecție și mortalitate raportate până în prezent în Africa subsahariană.

Covid-19. Vaccinul cu NANOPARTICULE, mai sigur și mai simplu de produs

Pidemiile din regiune, care rezultă în parte din resurse de îngrijire a sănătății și infrastructuri igienice relativ limitate, a determinat inițial mulți virologi și epidemiologi să se teamă că Africa subsahariană va fi afectată în mod deosebit de dur de SARS-CoV-2.

Cercetătorii se așteptau ca pandemia de SARS-CoV-2 să facă ravagii în Africa, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În țările sub-sahariene nu există focare ca cele din SUA iar mortalitatea este mult redusă.

Profesorul Charles Wood de la Universitatea 3M din Nebraska, a explicat că experimentele echipei au arătat, de asemenea, că majoritatea anticorpilor receptivi din probele sub-sahariene nu vizau faimoasa proteină spike, cea care iese din SARS-CoV-2 și se leagă de celulele gazdă, în schimb o așa-numită proteină nucleocapsidă care conține materialul genetic din centrul său. 

Acest lucru ar avea sens, a spus Wood, având în vedere că proteinele spike tind să prezinte mai multe variații în cadrul unei familii de viruși - variație care forțează un sistem imunitar să genereze anticorpi specifici pentru fiecare membru al acelei familii.

Uniformitatea relativă a nucleocapsidei face ca aceasta să fie mai predispusă la recunoașterea unui răspuns imun mediat de celule și a unor anticorpi cu reactivitate încrucișată care sunt de fapt produși ca răspuns la alți ”membri ai familiei”, în acest caz, rudele sezoniere ale SARS-CoV -2.

Wood a subliniat că studiul echipei a confirmat doar reacția încrucișată a anticorpilor coronavirus sezonieri cu antigenele SARS-CoV-2 și nu producerea de celule T reactive încrucișate necesare pentru stabilirea imunității protectoare. Dar el a spus că dorește să efectueze studii specifice care ar putea răspunde definitiv dacă coronavirusurile sezoniere sunt de fapt tampoane împotriva vărului lor mai periculos.