Oficial, este prezentat drept o garanție de „independență energetică” și „siguranță pentru decenii”. În realitate, Neptun Deep nu va rezolva problema prețurilor mari la energie și nici dezechilibrele structurale din sistemul energetic românesc.

Explicația este simplă: Romgaz nu este o companie privată, ci o companie de stat, controlată de acționarul majoritar – Guvernul României. Prin urmare, dacă proiectele energetice ale companiei nu produc efecte pentru economie, responsabilitatea aparține direct statului, care joacă simultan rolul de reglementator, investitor și beneficiar.

Gaz avem, dar nu și energie ieftină

Neptun Deep ar trebui să livreze circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual, suficient pentru a acoperi întreg consumul intern. Totuși, gazul extras din largul Mării Negre este mult mai scump de produs decât cel din zăcămintele tradiționale onshore. Costurile mari de foraj, transport și procesare se vor reflecta inevitabil în prețul final.

Romgaz, deși va avea acces la resurse mai mari, nu va putea oferi automat energie mai ieftină. Prețul energiei electrice depinde de costul gazului, iar dacă acesta rămâne ridicat, România nu va beneficia de o scădere a tarifelor, ci doar de o creștere a volumului intern de resurse.

Citește și: Romgaz, producție de hidrocarburi în creștere ușoară. Scădere accentuată la energia electrică

Centrale vechi, randamente scăzute

Compania operează centrala pe gaz de la Iernut, menită să devină motorul energetic al Romgaz. Dar proiectul, început în 2017, a fost blocat ani la rând de întârzieri și dispute contractuale. Chiar și după finalizare, randamentul tehnologic este sub media europeană.

Aceasta înseamnă că România poate avea gaze din Marea Neagră, dar nu dispune de suficiente centrale moderne care să transforme eficient gazul în energie electrică. În lipsa acestora, gazul extras riscă să fie exportat ca materie primă, nu folosit pentru a stabiliza sistemul energetic național.

Statul, acționar și reglementator în același timp

Situația devine paradoxală prin faptul că statul român este acționarul majoritar al Romgaz, dar tot el este și cel care reglementează piața prin plafonări de preț, taxe suplimentare și politici de subvenționare.

Când guvernul impune un preț maxim la gaz sau taxează suplimentar profiturile companiilor energetice, afectează direct propria companie. Statul, în calitate de acționar, își reduce astfel propriile dividende și blochează investițiile de care Romgaz are nevoie.

Pe scurt, statul-reglementator lovește statul-acționar. Această dublă comandă – economică și politică – creează incertitudine și frânează deciziile de investiții.

Citește și: Istoria eșecurilor la Iernut: două contracte reziliate și un deceniu pierdut - Analiză

Lipsa unei strategii unice: Neptun Deep fără busolă

Romgaz se află într-o poziție dificilă: trebuie să răspundă atât obiectivelor de profit, cât și deciziilor guvernamentale cu scop social. În absența unei strategii energetice coerente pe termen lung, fiecare proiect major este tratat izolat.

Statul român încă nu a clarificat rolul gazului în mixul energetic: este o resursă de tranziție pentru următorii 10–15 ani sau o coloană de bază a sistemului?

Dacă răspunsul este primul, atunci investițiile masive în Neptun Deep trebuie dublate de planuri de conversie spre hidrogen albastru și captare de carbon (CCS). Dacă e al doilea, România are nevoie de centrale noi, performante, care să valorifice gazul intern pentru producția de electricitate.

Fără o viziune clară, există riscul ca gazul din Marea Neagră să devină doar o marfă scumpă vândută în afara țării, fără impact real în economie.

Europa accelerează tranziția, România rămâne blocată în gaz

În timp ce Uniunea Europeană reduce sprijinul pentru combustibili fosili și investește masiv în energie regenerabilă și hidrogen, România riscă să-și lege viitorul energetic de o resursă aflată deja în declin strategic.

Până în 2030, majoritatea statelor UE vor limita drastic producția de energie pe gaz. În acest context, Romgaz trebuie să devină o companie de tranziție, nu doar un producător de materie primă.

Citește și: Am aflat data de la care România devine independentă energetic

Ce ar trebui să facă statul și Romgaz

Pentru ca Neptun Deep să devină un pilon real al independenței energetice, nu doar o vitrină politică, statul și Romgaz trebuie să acționeze concertat:

Modernizarea urgentă a capacităților de producție

– Finalizarea centralei Iernut la standarde moderne de eficiență;

– Construcția de unități modulare flexibile, capabile să compenseze variațiile regenerabilelor;

– Modernizarea depozitelor subterane pentru a gestiona mai bine sezonabilitatea consumului.

Integrarea gazului în industrie, nu doar în consum

– Relansarea industriei chimice și petrochimice, pentru a transforma gazul în produse cu valoare adăugată;

– Încurajarea contractelor directe între Romgaz și marii consumatori industriali;

– Utilizarea gazului pentru producerea de hidrogen albastru și stocarea carbonului.

O guvernanță clară și predictibilă

– Stabilirea unui cadru fiscal constant pentru redevențe și impozite;

– Eliminarea treptată a plafonărilor de preț;

– Crearea unui mecanism clar prin care statul, ca acționar, să susțină investițiile strategice ale companiei, fără ingerințe politice.

O strategie unificată pe termen lung

– Guvernul trebuie să definească, până în 2026, o strategie energetică unică: ce rol are gazul, cât investim în regenerabile, cum conectăm producția la exporturi și cum protejăm consumul intern.

Citește și: Ivan rupe contractul de la Iernut. România, prinsă între birocrație și facturi uriașe - Analiză

Concluzie: nu Neptun Deep, ci statul român decide prețul energiei

Neptun Deep nu este doar un proiect al Romgaz și OMV Petrom, ci un test major pentru capacitatea statului român de a-și conduce propria economie.

România poate extrage gaze, dar nu poate extrage eficiență din propriile instituții.

Independența energetică nu se obține doar cu resurse, ci cu guvernanță, viziune și tehnologie.

Dacă statul nu-și asumă rolul de acționar responsabil și nu tratează Romgaz ca pe un instrument strategic, ci doar ca o sursă de dividende bugetare, gazul din Marea Neagră va lumina doar statistica, nu și economia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.