Primele livrări de gaze, estimate pentru 2027

Proiectul Neptun Deep, cel mai mare zăcământ de gaze naturale descoperit în Marea Neagră, este în grafic, iar primele cantități de gaze urmează să fie livrate în Sistemul Național de Transport în 2027, potrivit unui răspuns oficial transmis de Ministerul Energiei către DCBusiness. Rezervele evaluate de gaze naturale depășesc 100 de miliarde de metri cubi, însă aceste estimări ar putea crește odată cu avansarea lucrărilor de foraj.

În urma demarării exploatării comerciale, producția anuală de gaze a României ar urma să ajungă la un nivel de 18-20 miliarde de metri cubi (Nm³), ceea ce ar dubla practic producția actuală și ar transforma România într-un jucător important pe piața energetică din regiune. Ministerul subliniază că vor fi utilizate tehnologii și expertiză de ultimă generație, pentru a produce gazul în condiții de siguranță și cu impact minim asupra mediului.

Citește și: Noi clienţi pentru gazele din Marea Neagră. Neptun Deep atrage cumpărători din Europa

Statul român, prioritate pentru gazele extrase

Ministerul Energiei a precizat că statul român are toate pârghiile necesare pentru a se asigura că gazele extrase din Marea Neagră vor ajunge mai întâi pe piața internă, iar doar surplusul va putea fi exportat. De altfel, statul, prin compania Romgaz, deține jumătate din perimetrul Neptun Deep, alături de OMV Petrom, ceea ce îi conferă un rol esențial în luarea deciziilor privind comercializarea gazelor.

În sprijinul acestei afirmații, ministerul a invocat prevederile Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere offshore. Printre acestea se numără:

• posibilitatea ca Guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, să introducă temporar restricții de preț și vânzare pentru gazele necesare consumului casnic și producerii de energie termică pentru populație, precum și pentru respectarea obligațiilor europene de solidaritate;

• obligativitatea notificării către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a tuturor contractelor bilaterale de vânzare a gazelor extrase;

• dreptul de preempțiune al statului, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, asupra cantităților de gaze scoase la vânzare prin contracte bilaterale.

Ministerul precizează că acest cadru legislativ robust oferă garanții că resursele naționale sunt utilizate prioritar pentru necesitățile interne și contribuie la consolidarea independenței energetice a României. Totodată, exportul face parte din planul de business al proiectului, fiind considerat un element al contribuției României la securitatea energetică europeană, însă fiecare partener își va decide individual politica de vânzări, cu respectarea legislației naționale.

Citește și: Senatul României a aprobat planul UE de independență de gazele rusești

Noi centrale pe gaze, pregătite pentru tranziția energetică

În paralel cu pregătirile pentru exploatarea gazelor din Neptun Deep, Ministerul Energiei a transmis că sunt planificate mai multe proiecte de conversie sau construcție a unor capacități de producere a energiei electrice pe gaze, pentru a valorifica aceste resurse și a facilita tranziția de la cărbune.

Astfel, la centrala termoelectrică Ișalnița este propusă instalarea unui grup energetic de producere a energiei în ciclu combinat cu utilizare de gaze naturale (CCGT), cu o putere nominală de 850 MW, iar la centrala termoelectrică Turceni este planificat un alt grup energetic în ciclu combinat pe gaze, de 475 MW.

De asemenea, centrala pe gaze de la Iernut, aflată în construcție de mai mulți ani, este preconizată să intre în funcțiune în cursul anului viitor, cu o putere instalată de 430 MW. Ministerul susține că aceste proiecte vor crea un lanț valoric integrat, vor stimula economia și vor reduce costurile pentru consumatorii casnici, inclusiv prin scăderea cu până la trei ori a tarifelor de încălzire.

Citește și: OMV și Petrom, pe val cu Neptun Deep: Europa își pune speranțele în România

Stadiile celor trei centrale

Ișalnița

Este planificată construirea unei centrale în ciclu combinat pe gaze (CCGT) cu o capacitate de aproximativ 850 MW, prin societatea de proiect CCGT Power Ișalnița SA, deținută de Complexul Energetic Oltenia și ALRO. Proiectul are o valoare estimată de circa 750 milioane de euro și o durată de execuție de patru ani.

După ce prima licitație a fost anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, aceasta a fost relansată, iar termenul actual de depunere a ofertelor în SEAP este 25 septembrie 2025. Societatea de proiect a fost înființată în septembrie 2023, iar termenul orientativ pentru punerea în funcțiune este anul 2027.

Iernut

Centrala pe gaze de 430 MW construită de Romgaz este cea mai avansată dintre cele trei. Lucrările sunt finalizate în proporție de aproximativ 98%, iar prima rotire a turbinei pe gaz a fost deja realizată. Totuși, proiectul este blocat temporar de probleme contractuale: constructorul principal, compania spaniolă Duro Felguera, a intrat în dificultăți financiare, iar Romgaz a decis recent rezilierea contractului.

Termenul inițial de punere în funcțiune era 2 iunie 2025, însă acesta a fost amânat, noul calendar urmând să fie stabilit după finalizarea procedurilor de reziliere și desemnarea unui nou constructor.

Turceni

Este planificată construcția unei centrale în ciclu combinat de circa 475 MW, printr-o societate mixtă între Complexul Energetic Oltenia și Tinmar Energy. Proiectul este în faza de autorizare și licitație, existând deja certificat de urbanism emis în mai 2024 și un raport de mediu depus.

Licitația pentru proiectare, execuție și mentenanță este în curs, iar durata estimată a lucrărilor este de aproximativ 40 de luni (din care 6 luni pentru proiectare și 36 pentru construcție).

Dacă toate etapele de autorizare se finalizează în 2025, centrala ar putea deveni operațională spre sfârșitul lui 2028 sau începutul lui 2029.

România, potențial lider energetic regional

Potrivit Ministerului Energiei, dezvoltarea Neptun Deep și a noilor centrale pe gaze va consolida statutul României de lider energetic în regiune. În plus, proiectele viitoare de dezvoltare a infrastructurii energetice vor aduce beneficii directe antreprenorilor români și vor contribui la creșterea securității energetice a țării, prin reducerea dependenței de importurile de gaze.

Citește și: România devine hub energetic regional: gazoductul cheie, aproape de finalizare

Instituția afirmă că resursele din Marea Neagră, alături de alte proiecte de exploatare aflate în pregătire, pot asigura nu doar acoperirea consumului intern, ci și o poziționare strategică a României pe piața energetică europeană, în contextul în care Uniunea Europeană își propune să renunțe complet la importurile de energie din Rusia.

Date esențiale despre consumul de gaze al României

Consumul anual mediu:

• între 10 și 12 miliarde metri cubi (Nm³) de gaze naturale.

Valoare exactă recentă (2023):

• aproximativ 10,3 miliarde Nm³, conform datelor publicate de Eurostat și Ministerul Energiei.

→ Acesta a fost unul dintre cei mai scăzuți ani din ultimele două decenii, pe fondul iernilor blânde, al scăderii consumului industrial și al creșterii producției regenerabile.

Structura consumului intern:

• Sectorul rezidențial și termoficare: ~35–40%

• Industrie: ~35%

• Producerea de energie electrică: ~20–25%

Producția internă actuală:

• România produce în prezent în jur de 8 miliarde Nm³/an, ceea ce acoperă cea mai mare parte a consumului. Diferența este importată (în special din Ungaria și, indirect, din Azerbaidjan sau alte surse non-ruse).

Impactul Neptun Deep:

• Proiectul este estimat să adauge ~8-10 miliarde Nm³/an în faza de vârf, ceea ce ar dubla producția internă și ar permite României să devină exportator net de gaze.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.