Această flexibilitate a permis țărilor membre să cheltuiască masiv pentru a salva locuri de muncă și a evita recesiunea, însă auditorii europeni avertizează că lipsa de rigoare fiscală riscă să devină o normalitate periculoasă. În opinia lor, Bruxelles-ul a pierdut tot mai mult controlul asupra modului în care sunt folosiți banii europeni, iar disciplina fiscală pe care se bazează întreaga arhitectură a Uniunii este în pericol de a fi subminată.

Reguli relaxate pentru a salva economia

În ultimii ani, Comisia Europeană a activat așa-numita „clauză generală de derogare” din Pactul de Stabilitate și Creștere, permițând statelor membre să depășească temporar pragul de deficit de 3% din PIB și să își majoreze datoria publică pentru a finanța scheme de sprijin. De asemenea, Bruxelles a acceptat ca fondurile europene să fie realocate rapid între programe, fără procedurile rigide obișnuite, astfel încât statele să poată finanța de urgență ajutoare pentru populație și companii.

Aceste măsuri excepționale au funcționat ca un colac de salvare: au prevenit prăbușirea producției, au protejat milioane de locuri de muncă și au susținut cererea internă, evitând o recesiune severă la nivelul UE.

Citește și: Premierul Ilie Bolojan, discuţii cu delegaţia FMI la Guvern. Ce urmează pentru români

Totuși, auditorii notează că această „permisivitate” a durat prea mult și că Bruxelles-ul a întârziat revenirea la regulile stricte de disciplină bugetară. Multe state au continuat să mențină cheltuieli ridicate și după ce urgențele sanitare și energetice s-au atenuat, iar deficitul mediu din zona euro rămâne peste nivelurile de dinainte de pandemie.

Pericolul permanentizării excepției

Raportul Curții de Conturi Europene avertizează că aceste derogări temporare s-au transformat, de facto, într-o nouă normalitate, iar Comisia Europeană nu mai are o imagine clară asupra modului în care sunt utilizați banii publici.

Lipsa de transparență, monitorizare și control crește riscul de fraudă, risipă și proiecte finanțate fără eficiență economică. Mai mult, incertitudinea legată de regulile fiscale afectează și credibilitatea UE în fața piețelor financiare, investitorii devenind mai reticenți față de datoriile emise de unele state membre.

Auditorii cer Comisiei să restabilească rapid disciplina fiscală, să impună termene clare pentru reducerea deficitelor și să condiționeze alocarea fondurilor europene de respectarea regulilor bugetare. În caz contrar, există riscul ca Uniunea să nu mai poată reacționa eficient la viitoarele crize, pentru că nu va mai avea resursele și credibilitatea necesare.

Relevanța pentru România

Pentru România, avertismentul are o greutate specială. Țara are deja unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE și depinde masiv de banii europeni pentru investiții și funcționarea economiei. În lipsa unor reguli ferme și a unui control strict, datoria publică ar putea crește accelerat, iar încrederea investitorilor s-ar putea eroda, ceea ce ar majora costurile de finanțare. Raportul Curții de Conturi Europene subliniază că revenirea la reguli fiscale clare și la un control riguros al cheltuielilor este urgentă, altfel România riscă să rămână fără acces la o parte din fondurile europene și să se confrunte cu dobânzi tot mai mari pe piețele internaționale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.