SAFE nu este un program obișnuit al Uniunii Europene. Este un instrument creat în regim de urgență, în plin război în Ucraina, pentru a crește rapid producția de muniție, armament, componente electronice și capacități logistice. Practic, țările UE sunt invitate să demonstreze că pot produce mai mult, mai repede și mai eficient decât până acum. Pentru România, aceasta reprezintă atât o oportunitate economică uriașă, cât și o provocare structurală.

O competiție europeană pentru miliarde – și România este în urmă la capacitatea industrială

În timp ce Franța, Germania, Polonia sau Cehia au deja fabrici care produc în ritm accelerat muniție, pulberi, propulsanți, vehicule blindate sau drone, România operează încă pe infrastructură industrială veche, în mare parte subfinanțată și dependentă de comenzi ocazionale.

SAFE introduce o competiție directă între statele membre pentru o finanțare estimată la miliarde de euro. Fondurile nu vor fi împărțite egal, ci alocate în funcție de:

• capacitatea de producție deja existentă,

• planul de investiții propus,

• fezabilitatea proiectelor,

• parteneriatele internaționale,

• viteza de implementare.

Aici apare primul risc strategic: România are nevoie de un plan de investiții coerent, realist și complet, până la 30 noiembrie 2025. Țările rivale au început deja să își contureze propunerile încă din vară.

Prin OUG, Cancelaria Prim-Ministrului devine instituția responsabilă direct de această competiție — o alegere neobișnuită, dar explicabilă: Ministerul Apărării nu are capacitatea administrativă necesară pentru coordonarea europeană și interinstituțională, în timp ce Cancelaria poate opera cu flexibilitate politică și diplomatică.

Citește și: Șantierul Naval Mangalia, salvat prin programul SAFE

Achizițiile prin negociere directă, o schimbare radicală pentru ritmul investițiilor

Prin transpunerea procedurii de negociere fără publicare, România poate realiza achiziții militare în ritm accelerat. Este, de fapt, un răspuns la un fenomen recunoscut la nivelul UE: procedurile clasice durează prea mult.

Acest mecanism poate avea trei efecte economice majore:

1. Accelerarea programelor blocate

Contracte mari — precum corvetele, dronele, radarele, transportoarele sau muniția calibrului NATO — pot fi reechilibrate sau renegociate mult mai rapid.

2. Avantaj pentru companiile din industria națională

Firmele românești pot deveni furnizori direcți în proiectele SAFE, fără a concura în licitații internaționale lungi.

3. Creșterea riscului fiscal

Negocierea directă poate ridica probleme legate de transparență, prețuri, criterii tehnice și capacitatea reală a statului de a controla costurile.

Industria românească de apărare – încotro?

Prin accesul la documentațiile tehnice ale MAPN, companiile din industria națională pot, pentru prima dată după 1990, să își modernizeze tehnologiile într-un ritm accelerat.

Este un element-cheie, pentru că România pornește cu un handicap semnificativ:

• multe fabrici folosesc linii tehnologice din anii ’70–’80;

• producția de muniție este limitată la câteva sortimente;

• industria electronică militară este slab dezvoltată;

• capacitățile de mentenanță și modernizare sunt insuficiente pentru echipamentele occidentale achiziționate după 2015.

SAFE poate funcționa ca un catalizator: dacă planurile sunt bine construite, statul poate susține dezvoltarea unor linii moderne de producție pentru muniție NATO, armament ușor, drone, sisteme electronice, propulsanți și echipamente logistice.

Citește și: România își consolidează industria de apărare prin programul SAFE și investițiile Hanwha

Impact asupra bugetului: investiții noi, dar și obligații suplimentare

Deși SAFE este un mecanism european, finanțarea proiectelor este cofinanțată. România trebuie să asigure:

• contribuția proprie,

• fonduri pentru resurse umane specializate,

• acoperirea costurilor de întreținere,

• și capacitatea de absorbție administrativă.

Ordonanța prevede deja derogări pentru angajări — până la 10 posturi pe instituție — semn că statul recunoaște lipsa critică de personal în zona tehnică și administrativă.

În plus, accesul la fonduri europene nu este garantat: statele membre vor concura agresiv, iar cele mai pregătite vor câștiga cea mai mare parte a finanțării.

Schimbare geopolitică: România intră în clubul achizițiilor comune europene

OUG permite României să facă achiziții în comun cu alte state — o premieră.

Această schimbare are două efecte:

1. Creșterea puterii de negociere

Un contract semnat împreună cu Polonia, Grecia sau Cehia poate reduce prețurile și accelera livrările.

2. O aliniere strategică mai strânsă la UE

România se poziționează ca stat activ în inițiativele europene de apărare — un pas necesar într-un context în care SUA își reduc gradual implicarea în securitatea continentului.

Concluzie: SAFE este o oportunitate strategică, dar depinde de maturitatea statului român

România are, dintr-odată, acces la cel mai mare program european de finanțare a industriei de apărare de după Războiul Rece. OUG ridică multe dintre barierele birocratice care au blocat ani la rând achizițiile și modernizarea industriei.

Dar succesul depinde de trei factori-cheie:

• capacitatea reală a Cancelariei și MAPN de a construi un plan solid,

• viteza cu care industria națională poate absorbi tehnologie și investiții,

• voința politică de a transforma aceste derogări în rezultate concrete, nu în excepții administrative fără impact.

SAFE poate schimba radical industria românească de apărare — dar doar dacă România tratează competiția europeană cu seriozitatea și profesionalismul pe care instrumentul le cere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.