Cum îți protejezi averea în vremuri grele: de la diamantele Romanovilor la „portofoliul turcesc”

f19639db39a84c939a66306fd348ff42_22998800
Bijuterii ale familiei Romanov
Când economia globală se clatină, investitorii caută adăposturi sigure pentru averea lor. Istoria și piețele financiare oferă câteva lecții importante: diamantele, aurul și acțiunile rămân cele mai rezistente în fața inflației și a devalorizării monedelor, dar nu toate sunt la fel de profitabile sau practice.

Lecția Romanovilor: bijuteriile ca ultimă linie de apărare

Când revoluția bolșevică a pus capăt dinastiei Romanov, lichidarea familiei regale părea o formalitate. Însă execuția nu a fost deloc simplă: țarul și familia sa aveau atât de multe bijuterii cusute în haine și corsete încât gloanțele ricoșau, forțând soldații să recurgă la baionete, notează Bloomberg.

Anecdota, relatată de Sarah Fabergé, descendentă a celebrei familii de bijutieri imperiali, amintește că pietrele prețioase sunt printre cele mai vechi forme de protejare a averii – ușor de ascuns, portabile, recunoscute universal și ușor de valorificat.

Timp de secole, diamantele, rubinele sau safirele au fost considerate un refugiu în perioadele de criză. Un studiu realizat în 2015 arăta că, între 1999 și 2012, diamantele albe au oferit randamente anuale de 8,1%, depășind bursele din SUA și Europa.

Piața diamantelor tradiționale s-a prăbușit – doar cele colorate își păstrează valoarea

Totuși, această strategie nu mai funcționează la fel de bine astăzi. Progresul tehnologic și apariția diamantelor sintetice de înaltă calitate au destabilizat piața. În prezent, un diamant natural impecabil poate valora mai puțin decât inelul de aur în care este montat.

Pentru investitori, opțiunile profitabile s-au restrâns la diamantele colorate – cele albastre sau roz, ale căror prețuri au crescut cu 7,4% anual. În 2025, un diamant albastru uriaș s-a vândut cu 21,5 milioane de dolari la Sotheby’s, iar unul roz cu 14 milioane de dolari la Christie’s.

Dacă astfel de sume nu sunt accesibile, pietre precum rubinele, safirele sau alexandritele rare pot aduce câștiguri mai modeste, dar constante (rubinele, de pildă, au crescut cu 2,1% anual în termeni reali).

Citește și: Bijuteriile familiei țariste fac ravagii la licitații. S-au bătut pe ele

Aurul: activul „de sfârșit de lume” și coloana vertebrală a portofoliului

Nicio discuție despre protejarea averii nu poate ignora aurul, activul-refugiu tradițional în perioade de criză. Prețul său a crescut cu peste 40% în 2025, confirmându-și reputația de „asigurare financiară” în fața inflației și a devalorizării monetare.

Potrivit lui Charles Gave, de la GaveKal Research, investitorii au în esență patru opțiuni interne: acțiuni, aur, obligațiuni și numerar. Primele două au valoare intrinsecă, în timp ce ultimele două depind de stabilitatea monedei naționale. Dacă aceasta se prăbușește, banii și obligațiunile devin practic lipsite de valoare.

De aceea, Gave recomandă în țările cu politici monetare inflaționiste – cum este și cazul Turciei – un portofoliu format din 50% aur și 50% acțiuni, supranumit „portofoliul turcesc”.

Datele îi dau dreptate: din 2021, obligațiunile guvernamentale turcești pe 10 ani și-au pierdut 93% din puterea de cumpărare, în timp ce „portofoliul turcesc” a crescut cu 20% în termeni reali. În SUA, un investitor care ar fi aplicat aceeași strategie din 2020 ar fi obținut un randament de 85% peste inflație.

Atenție: aurul nu salvează vieți – dar diamantele pot opri un glonț

Există însă și limite. Aurul este valoros, dar greu, voluminos și moale – imposibil de ascuns discret și inutil în situații de urgență. În schimb, diamantele și alte pietre prețioase sunt compacte, ușor de transportat și pot chiar salva vieți – după cum demonstrează exemplul dramatic al Romanovilor.

Alte tendințe de urmărit: taxe noi, „căsătorii pe patul de moarte” și boom pe piața britanică

Politici fiscale disperate: guvernele caută surse noi de venit. Printre ideile discutate public: impozitarea serviciilor online gratuite, de la cursuri de Pilates la rețele sociale, sau taxe progresive pe consumul de apă.

Căsătorii de ultim moment: în Marea Britanie, cererile pentru căsătorii în regim de urgență au crescut cu 14% în ultimii cinci ani – un pas strategic, deoarece bunurile pot fi transferate între soți fără taxe, iar cota de moștenire crește la 1 milion de lire sterline.

Creșterea cererii de acțiuni britanice: peste 40% dintre companiile listate la FTSE 100 și FTSE 250 și-au răscumpărat cel puțin 1% din propriile acțiuni în ultimul an, în contextul în care investitorii internaționali continuă să fie subexpusi pieței britanice.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close