Crăciunul din 2025 îi găsește pe români într-unul dintre cei mai complicați ani din punct de vedere al puterii de cumpărare. Inflația nu mai explodează ca în 2022–2023, însă nivelul prețurilor a rămas ridicat, iar veniturile reale nu au recuperat pierderile. Bugetele de sărbători au devenit un exercițiu de echilibristică, iar „coșul de Crăciun” arată mai scump aproape la toate capitolele: carne, dulciuri, băuturi, decorațiuni, cadouri și chiar produsele de bază pentru masa festivă.

Paradoxal, România intră în sezonul cumpărăturilor scumpe în timp ce, în alte țări europene, prețurile coboară. Germania este exemplul cel mai vizibil: în decembrie, untul s-a ieftinit la niveluri nevăzute în ultimii zece ani.

Lidl și Norma anunță în Germania că au coborât prețul unui pachet de unt de 250 g la sub un euro, explicând că vor să sprijine cererea și să ajute producătorii de lapte.

În România, tabloul este exact invers.

Carnea și produsele tradiționale: +10–20% față de 2024

Carnea de porc, vedeta mesei de Crăciun, a urcat din nou la preț. Producătorii vorbesc despre costuri crescute la furaje, energie, transport și despre presiunea persistentă pe lanțurile logistice. În practică, românii găsesc:

• carne de porc mai scumpă cu 10–15% față de anul trecut

• cârnați, tobă, caltaboș cu prețuri afectate atât de materia primă, cât și de ambalaje

• sarmalele devin unul dintre cele mai costisitoare preparate, din cauza scumpirii cărnii și a creșterii prețurilor la varza murată industrială

În timp ce în Germania untul este sub un euro, în România kilogramul de unt ajunge frecvent între 30 și 40 de lei, iar brandurile premium depășesc lejer această zonă.

Citește și: Bugetele de sărbători scad în România sub 500 de lei

Cozonacii și dulciurile: zahărul și materia primă împing prețurile în sus

Nici dulciurile nu mai sunt „răsfățul accesibil” de altădată. Cozonacii ambalați pornesc de la 40 de lei și ajung în zona de 70–80 de lei pentru versiunile cu nucă, stafide sau cremă bogată.

Cei care aleg să îl prepare acasă descoperă că untul, ouăle și nucile sunt la niveluri record.

Diferența față de Germania devine izbitoare: acolo lanțurile de retail taie prețurile pentru a stimula cererea. În România, comercianții cresc prețurile tocmai pentru că decembrie este luna în care se cumpără oricum.

Vinurile, băuturile și cadourile: costuri tot mai mari într-un an de salarii reale mai mici

Prețurile la băuturi păstrează același trend: vinurile de calitate medie au crescut cu 5–10%, șampania și prosecco au prețuri deja aliniate cu Europa de Vest, deși veniturile românilor sunt mult în urmă.

Cadourile suferă din alt motiv: tehnologia, jucăriile și electrocasnicele mici sunt afectate de logistica globală și de variațiile valutei. Aici se simte cel mai mult scăderea puterii de cumpărare - românii cumpără mai puțin, mai târziu și din tot mai multe surse.

Online vs. supermarket: două lumi diferite

Anul 2025 accentuează o diferență clară:

Online-ul: aparent mai ieftin, dar plin de pseudo-reduceri, prețuri umflate artificial înainte de promoții, oferte-limită care revin la câteva ore.

Supermarketurile: prețuri stabile, dar ridicate; promoții reale pe puține categorii de produse.

Comercianții joacă aceeași carte: „ultima bucată”, „doar azi”, „stoc limitat”. Însă, românii au devenit mult mai sceptici, iar aplicațiile de comparare a prețurilor au ajuns instrument esențial.

Capcanele comerciale ale Crăciunului 2025

• Prețuri crescute înainte de sărbători, pentru a permite reduceri „spectaculoase”

• Pachete promoționale care costă mai mult decât produsele cumpărate separat

• Branduri care reduc gramajul fără să reducă prețul („shrinkflation”)

• Produse sezoniere la preț dublu față de octombrie–noiembrie

Toate acestea într-un an în care veniturile reale au scăzut, iar românii au început să simtă limita bugetelor lunare.

Puterea de cumpărare din România: cel mai vulnerabil decembrie din ultimii ani

Deși inflația a încetinit la nivel statistic, efectul psihologic al scumpirilor se menține. Salariile au crescut nominal, însă nu țin pasul cu costurile alimentelor, energiei și taxelor noi care intră în vigoare în 2026.

Crăciunul din 2025 devine astfel o radiografie clară: România nu se confruntă cu prețuri uriașe doar de sezon, ci cu prețuri ridicate devenite permanente.

La polul opus, în Germania untul coboară sub 1 euro, lanțurile comerciale reduc prețurile pentru a proteja cererea, iar puterea de cumpărare rămâne pe un alt nivel.

România intră în sărbători cu o combinație nefericită: prețuri occidentale și venituri est-europene.

Concluzie: în 2025 Crăciunul nu mai este doar o sărbătoare, ci un test economic

Cât ne costă Crăciunul? Mai mult decât anul trecut. Mai mult decât în 2022. Mai mult decât ar fi firesc într-o economie care ar fi trebuit să își revină.

Românii nu renunță la tradiții, dar le adaptează: mai puțină risipă, mai mult calcul, mai multă atenție la prețuri.
Iar diferențele față de restul Europei ne spun un lucru greu de ignorat: nu prețurile sunt problema, ci puterea de cumpărare care nu ține pasul cu ele.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.