Cel mai grav efect secundar al COVID-19

stres_78657500
Comportamentul paranoic este caracteristic pentru vremurile dominate de incertitudini
Pandemia COVID-19 ne-a sporit sentimentele de nesiguranță, în special în statele în care purtarea măștilor era obligatorie, a arătat un nou studiu realizat de Universitatea Yale. 

Starea de paranoia sporită a fost deosebit de acută în statele în care respectarea obligativității purtării măștii a fost scăzută, se spune în noua cercetare care a fost publicată pe 27 iulie în revista Nature Human Behavior.

Cercetătorii au descoperit că sentimentele crescute de paranoie au fost asociate și cu o mai mare acceptare a teoriilor conspirației.

„Psihologia noastră este afectată masiv de starea lumii din jurul nostru”, a spus Phil Corlett, profesor asociat de psihologie și autor principal al studiului. "Din punct de vedere al politicii, este clar că, dacă un guvern stabilește reguli, este important ca acestea să fie puse în aplicare și ca oamenii să fie sprijiniți pentru a se conforma. În caz contrar, se pot simți trădați și pot acționa în mod dezordonat".

Corlett și colegii săi studiau deja rolul pe care îl joacă incertitudinea în dezvoltarea paranoiei la oameni, în momentul în care a început pandemia. În experimentele timpurii, echipa Yale a măsurat volatilitatea alegerilor oamenilor în timpul unui joc de cărți simplu în care regulile se schimbau brusc, provocând o creștere a paranoiei participanților. Unii oameni au crezut literalmente că pachetul a fost aranjat special împotriva lor și au început să schimbe frecvent alegerile, chiar și atunci când alegeri similare au dus la rezultate benefice anterior.

COVID-19. Documentul care devine OBLIGATORIU în FRANȚA

"Am continuat să colectăm date în timpul carantinelor și al redeschiderilor", a spus Corlett. „A fost una dintre acele incidențe rare, serendipitare, în care am putut studia ce se întâmplă atunci când lumea se schimbă rapid și imprevizibil”.

Datele colectate cu privire la paranoia au relevat impactul psihologic al pandemiei.

Cercetătorii au investigat, de asemenea, efectul asupra alegerilor a politicilor de sănătate publică cât și a sentimentelor oamenilor în statele în care măștile erau obligatorii și cele în care măștile erau pur și simplu doar recomandate. 

Paranoia și comportamentul haotic au fost mai mari în statele în care măștile erau obligatorii decât în țările cu restricții mai slabe. 

"În esență, oamenii au devenit paranoici atunci când a existat o regulă și oamenii nu au respectat-o", a spus Corlett.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că persoanele care erau mai paranoice aveau mai multe șanse să susțină conspirații cu privire la purtatrea măștii și a vaccinurilor.

Corlett a spus că există numeroase precedente istorice pentru o creștere a numărului teoriilor conspirației în perioadele de traume, de la  credința generală că focarele de ciumă bubonică din Evul Mediu au fost cauzate de evreii care au otrăvit apa și până la mișcarea „Adevărul din 11 septembrie”, care a susținut că atacurile teroriste din 2001 au fost orchestrate de guvernul SUA.

„În vremuri de traume și mari schimbări, din păcate, avem tendința de a da vina pe un alt grup”, a spus cercetătorul.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close