Ce-i trebuie chelului? Tichie de mărgăritar

Petrișor Peiu |
Data publicării:
Petrișor Peiu
Petrișor Peiu

Guvernul României plănuiește de mult să încaseze la bugetul statului o taxă pentru utilizarea spectrului de către operatorii de telecomunicații care vor implementa sistemele de generație nouă, așa-numitele sisteme de comunicații 5G. Cam 2,5 miliarde de lei plănuiește să încaseze Guvernul de la operatorii de telecomunicații pentru această taxă. Numai că, pentru a plăti taxa, operatorii trebuie mai întâi să capete dreptul de a utiliza spectrul (frecvențele) alocat pentru sistemele respective. Iar pentru a căpăta dreptul de utilizare, ei trebuie să participe la o licitație.

Pentru a se putea organiza licitația, ar trebui parcurși următorii pași:

a. Adoptarea hotărârii Guvernului referitoare la taxa de licență;
b. Adoptarea deciziei ANCOM cu privire la procedura de licitație;
c. Adoptarea deciziei ANCOM referitoare la taxa de utilizare a spectrului;
d. Adoptarea deciziei ANCOM a caietului de sarcini. 

Desigur că pașii respectivi trebuie parcurși de către instituțiile noastre administrative, adică acele organisme dotate de la natură cu un ritm propriu de funcționare, independent de nevoile țării sau de ritmul schimbărilor din economie. 

Ei bine, guvernanții noștri s-au gândit că mai bine să înceapă această listă de activități cu ceva care, de fapt, nu prea are legătură cu licitația care ar trebui organizată, și anume cu un proiect de lege, pompos intitulat „Proiect de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G”. Adică, înainte de a selecta operatorii care vor implementa sistemele 5G și înainte de a le aloca acestora felii din spectru, Guvernul s-a gândit să pună carul înaintea boilor și să facă o lege prin care să poată selecta producătorii de echipamente de la care vor putea cumpăra operatorii care, încă nu sunt selectați. Și dacă tot nu s-au îndeplinit primii patru pași pentru implementarea tehnologiei 5G, Guvernul s-a mai gândit la o năzbâtie: să ceară și procedură de urgență pentru proiectul de lege care se va aplica cam pe la pasul 6-7 al traseului realizării efective a sistemelor de telecomunicații 5G.

Adică, simplu: după ce că nu am început încă procedura de atribuire a spectrului către operatori, hai să reglementăm, de urgență, ce firme au voie să vândă echipamente către operatorii care nu au fost încă selectați. Ca și cum înainte de a mișca vreun deget pentru realizarea autostrăzii Pitești-Sibiu, Guvernul ar trece prin Parlament, în procedură de urgență, o lege care să îi permită să dicteze constructorilor de la cine să cumpere excavatoarele care vor fi utilizate. 

Păi, motivul nu este urgența, ci dorința de a nu avea practic niciun fel de dezbateri reale și de a trece nemodificat proiectul de lege. Dar oare ce scrie în acel proiect de lege, încât să fie necesară o asemenea ocultare a subiectului? Explicația întregii tărășenii o găsim în formularea din articolul 3 al proiectului de lege:

„(1) Pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1, utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în rețelele 5G, cu excepția echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiți potrivit art. 4 alin. (1) pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, este condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări, în condiţiile prezentei legi.

(2) Autorizarea prevăzută la alin. (1) se acordă, prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT, în termen de 4 luni de la data solicitării”(sursa: https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2021-04-13-24732323-0-proiect-5g.pdf ). 

Citește și Cât de european este proiectul legii 5G?

Guvernul vrea, așadar, să autorizeze în prealabil orice posibil furnizor de echipamente sau software al viitorilor operatori de sisteme 5G. Și nu utilizând vreo procedură transparentă și precis descrisă, ci prin decizie a Prim-ministrului, în baza unui aviz al CSAT. Fără motivări, fără justificări. Straniu, totuși, pentru secolul XXI, dar adevărat. 

Și dacă tot trece proiectul de lege în forma trimisă de Guvern, s-a mai strecurat acolo încă o mică bombiță, tocmai la articolul 10: „Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu obțin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Pentru a traduce și această mică inovație guvernamentală pe înțelesul tuturor, Guvernul decide ca, în cazul în care vreun producător de echipamente nu va fi autorizat ca furnizor pentru 5G, să fie obligat operatorul să înlocuiască în doar 5 ani echipamentele produse de același furnizor și livrate în cadrul sistemelor 2G, 3G și 4G, sisteme care vor fi înglobate în viitoarele sisteme 5G. 

Acum să revenim la imaginea de ansamblu a intențiilor Guvernului nostru: acesta vrea să autorizeze în România ca operatori de sisteme de telecomunicații 5G niște firme în care nu are încredere că vor selecta furnizori de echipamente care să ne ferească națiunea de „amenințări la adresa securității naționale și apărării țării, adică acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate şi/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea naţională, prin afectarea caracterului naţional, a suveranității, independenței, unităţii şi integrității teritoriale, a funcţionării normale a instituţiilor statului, a vieţii şi integrității fizice a cetăţenilor şi a organizării comunităților umane” (sursa: https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2021-04-13-24732323-0-proiect-5g.pdf). 

După ce va fi autorizat niște operatori cu intenții dubioase și după ce le va fi acordat și felii groase din tortul frecvențelor, Guvernul, în nemărginita sa înțelepciune, le va spune operatorilor selectați de unde pot să cumpere antene și alte cutiuțe cu echipamente. 

Nu vi se pare cam ciudată logica buclucașului Guvern al nostru? Păi dacă bănuiește vreun operator că va vrea să atenteze la sfânta noastră securitate națională, de ce să îi mai dea pe mână spectrul țărișoarei? Nu mai bine să îl ia de mânuță și să-l dea afară, peste graniță? E ca și cum tu știi că Gigel vrea să îți fure tablourile de pe pereți, dar îl inviți la cină, la tine acasă, în fiecare duminică și, pentru a te apăra de furt, îi indici lui Gigel de unde să-și cumpere costumele, că poate așa nu va avea nimic suspect prin buzunare.

Acum, presupunând că Guvernul, în calitate de project manager și purchase manager  al unor companii multinaționale, va selecta furnizorii de echipamente ai operatorilor, îi va mai și obliga pe aceștia să înlocuiască echipamentele 2G, 3G și 4G ale furnizorilor respinși, dar după cinci ani! Asta e și mai tare: păi dacă ai descoperit că operatorul te spionează deja cu echipamente deja instalate, ce faci, îl mai lași să te spioneze vreo cinci ani? De ce nu patru sau nouă ani, dacă tot te lași spionat? 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9763
Diferența 0.0002
Zi precendentă 4.9761
USD
Azi 4.6386
Diferența -0.0181
Zi precendentă 4.6567
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 26-04-2024
EUR flag1 EUR = 4.9763 RON
USD flag1 USD = 4.6386 RON
GBP flag1 GBP = 5.8067 RON
CHF flag1 CHF = 5.0843 RON
AUD flag1 AUD = 3.0283 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3920 RON
HUF flag1 HUF = 0.0127 RON
JPY flag1 JPY = 0.0298 RON
NOK flag1 NOK = 0.4234 RON
SEK flag1 SEK = 0.4274 RON
XAU flag1 XAU = 346.8933 RON
Monede Crypto
1 BTC = 298884.48RON
1 ETH = 14613.68RON
1 LTC = 397.25RON
1 XRP = 2.48RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.05%
6 luni: 6.07%
12 luni: 6.08%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 16971.24 0.14%
BET-BK 3120.46 0.07%
BET-FI 60049.67 -0.72%
BET-NG 1214.79 0.19%
BET-TR 35213.26 0.14%
BET-TRN 34401.64 0.14%
BET-XT 1445.69 0.10%
BET-XT-TR 2965.92 0.10%
BET-XT-TRN 2902.41 0.10%
BETAeRO 1059.84 0.16%
BETPlus 2506.82 0.14%
RTL 37270.19 0.11%

Comunicate de presa

ANOFM: Încep 139 de programe de formare profesională

139 programe de formare profesională vor...

Foto: pexels.com

Cât pierd companiile din cauza angajaţilor nefericiţi

Se spune că banii nu pot cumpăra fericirea,...


Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?
POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel