CCR șterge o clauză din legea pensiilor: ”Discriminare fără justificare!”

Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională o prevedere-cheie din Legea fondurilor de pensii administrate privat, care bloca moștenitorii participanților la sistem să își încaseze imediat sumele moștenite dacă erau, la rândul lor, contribuabili la un fond privat de pensii. Judecătorii au decis că această diferență de tratament nu are justificare obiectivă și încalcă principiul egalității în drepturi.

CCR elimină o prevedere discriminatorie din legea pensiilor private

Curtea Constituțională a admis, prin Decizia nr. 201 din 8 aprilie 2025, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cosmina Larisa Lupu în legătură cu sintagma „dacă nu are calitatea de participant” din articolul 38 alineatul (3) litera b) al Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în forma anterioară modificărilor aduse prin OUG nr. 174/2022.

Potrivit acestei prevederi, beneficiarii (moștenitorii participanților decedați) puteau opta pentru plata unică sau eșalonată a activului net doar dacă nu erau și ei participanți la un fond de pensii. În caz contrar, sumele moștenite erau automat transferate în contul propriu și deveneau inaccesibile până la atingerea vârstei legale de pensionare.

CCR a apreciat că această situație creează o discriminare între beneficiari, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, încălcând principiile constituționale ale egalității în drepturi și interzicerii discriminării.

Cazul care a dus la schimbarea legii

Excepția a fost ridicată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, în care reclamanta cerea obligarea unei societăți de administrare a fondurilor de pensii să plătească activul net ce i se cuvenea tatălui său decedat.

În cadrul procesului, autoarea a invocat faptul că dispozițiile legale contestate discriminează persoanele obligate prin lege să adere la un fond de pensii privat – de regulă, cele sub 35 de ani – față de persoanele care nu sunt obligate să participe.

Ea a argumentat că, în timp ce beneficiarii fără calitatea de participant pot încasa imediat sumele moștenite, cei care contribuie la fonduri private sunt obligați să aștepte până la pensionare pentru a le accesa.

Citește și: Noile reglementări pentru Pilonul II și III: plăți programate și anuități viagere

Curtea: calitatea de participant nu justifică restrângerea dreptului de proprietate

Analizând sesizarea, CCR a constatat că diferența de tratament juridic prevăzută de lege nu are legătură cu vârsta, ci cu calitatea de participant la un fond de pensii. Totuși, judecătorii au subliniat că această calitate nu poate constitui un criteriu legitim pentru a bloca accesul moștenitorilor la sumele cuvenite.

„Indisponibilizarea acestor sume până la împlinirea de către moștenitor a vârstei legale de pensionare este lipsită de o justificare obiectivă și rațională”, se arată în motivarea Curții.

Instanța a mai subliniat că drepturile asupra activului net moștenit derivă din dreptul de proprietate al defunctului și sunt independente de obligația beneficiarului de a contribui la un fond de pensii.

Restul articolelor contestate – respinse ca inadmisibile sau neîntemeiate

CCR a respins ca inadmisibilă excepția privind articolele 30, 33 și 35 din Legea nr. 411/2004, care reglementează obligația de aderare la fondurile private și interdicția retragerii, motivând că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei.

Totodată, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția referitoare la articolul 38 alineatul (3) litera a), considerând că prevederea referitoare la cumularea conturilor în cazul beneficiarilor-participanți este justificată și nu reprezintă o discriminare.

Implicații pentru participanți și moștenitori

Decizia CCR are consecințe importante pentru toți moștenitorii participanților la fondurile private de pensii. În urma acesteia, restricția care îi obliga pe beneficiarii-participanți să aștepte pensionarea pentru a accesa sumele moștenite devine inaplicabilă.

Curtea a subliniat și că legiuitorul a corectat deja această discriminare prin modificările aduse prin OUG nr. 174/2022, care permit beneficiarului să aleagă între cumularea conturilor și plata unică sau eșalonată – însă decizia CCR confirmă caracterul neconstituțional al formei vechi a legii.

Hotărârea CCR: definitivă și obligatorie

Prin urmare, Curtea Constituțională a decis:

• respingerea ca inadmisibilă a excepției privind art. 30, 33 și 35;

• respingerea ca neîntemeiată a excepției privind art. 38 alin. (3) lit. a);

• admiterea excepției privind art. 38 alin. (3) lit. b) și declararea neconstituționalității sintagmei „dacă nu are calitatea de participant”.

Decizia este definitivă și are efect obligatoriu erga omnes. Ea va fi comunicată Parlamentului, Guvernului și Tribunalului Timiș și publicată în Monitorul Oficial.