CCR dă o palmă Guvernului: „Ați abuzat de Constituție!”

sedinta-de-guvern_15928700
Ședință de Guvern
O decizie a Curții Constituționale a readus în centrul atenției una dintre cele mai controversate practici ale executivului din ultimii ani, ridicând semne de întrebare despre respectarea echilibrului între puterile statului.

CCR acuză Guvernul că a forțat Constituția: angajarea răspunderii, folosită abuziv

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că Guvernul a abuzat de procedura angajării răspunderii prevăzută de articolul 114 din Constituție, asumându-și în mod nejustificat un pachet legislativ complex fără să existe o situație excepțională și fără a permite o dezbatere parlamentară reală. Judecătorii au avertizat că executivul a deturnat sensul unei proceduri excepționale și a afectat rolul fundamental al Parlamentului, transformând o soluție de urgență într-un instrument de ocolire a procesului democratic.

Procedură excepțională folosită ca regulă

CCR a reamintit în motivare că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege este o procedură cu caracter excepțional, permisă doar în situații de urgență care impun adoptarea rapidă a unor măsuri imposibil de realizat prin procesul legislativ obișnuit. Curtea a constatat însă că în cazul legii privind „eficientizarea activității autorităților administrative autonome” – care viza restructurarea ANRE, ASF și ANCOM – nu exista nicio asemenea urgență.

Legea urma să intre în vigoare abia la 1 ianuarie 2026, cu mai mult de trei luni după momentul asumării răspunderii, ceea ce demonstra că Guvernul ar fi putut utiliza oricând procedura parlamentară standard sau chiar ordonanța de urgență. Lipsa caracterului urgent transformă angajarea răspunderii dintr-un instrument de excepție într-o modalitate de a evita controlul legislativ.

Parlamentul, pus pe „linie moartă”

Criticile Curții s-au concentrat și pe modul în care executivul a ales să-și asume răspunderea în fața Legislativului: în aceeași zi, Guvernul și-a angajat răspunderea nu pe o singură lege, ci pe cinci proiecte legislative simultan, ceea ce a eliminat practic posibilitatea unei dezbateri autentice în Parlament.

Citește și: CCR șterge o clauză din legea pensiilor: ”Discriminare fără justificare!”

Judecătorii au subliniat că această practică reprezintă o deturnare a rolului constituțional al Parlamentului, care, potrivit articolului 61 din Constituție, este „unica autoritate legiuitoare a țării”. Prin folosirea excesivă a acestei proceduri, Guvernul a golit de conținut atribuțiile Legislativului și a redus la minimum controlul democratic asupra actului legislativ.

Lipsă de transparență și excluderea dialogului democratic

CCR a atras atenția că angajarea răspunderii asupra unui pachet de legi complexe elimină fazele esențiale ale procesului legislativ – dezbaterile în comisii, amendamentele, audierea instituțiilor afectate și votul parlamentar. Toate acestea sunt mecanisme fundamentale prin care se asigură transparența, calitatea legii și legitimitatea deciziilor.

Ocolirea lor nu doar că afectează echilibrul puterilor în stat, dar subminează încrederea în procesul democratic și creează precedente periculoase prin care executivul își poate extinde competențele în detrimentul Legislativului.

Curtea: o procedură „ocolitoare” nu poate deveni normă

Judecătorii constituționali au reamintit în motivarea deciziei jurisprudența constantă potrivit căreia angajarea răspunderii poate fi folosită doar dacă:

  • este justificată de un context urgent și excepțional;

  • nu există o altă soluție legislativă rapidă;

  • se referă la un singur proiect de lege, cu caracter unitar.

Niciuna dintre aceste condiții nu a fost îndeplinită în cazul de față. Guvernul a ales să-și asume răspunderea asupra unui pachet vast de reglementări, fără justificare clară, transformând procedura într-un mijloc de a evita dezbaterea și controlul parlamentar.

Concluziile CCR: un precedent periculos

Decizia Curții are implicații profunde asupra relației dintre executiv și legislativ. Folosirea angajării răspunderii în absența unei urgențe reale nu doar că încalcă litera Constituției, ci afectează principiul separației puterilor în stat și erodează rolul democratic al Parlamentului.

Prin acest verdict, CCR transmite un avertisment ferm: o procedură excepțională nu poate deveni o normă de guvernare și nu poate fi folosită pentru a ocoli dezbaterea democratică sau a grăbi adoptarea unor legi controversate.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close