Efectele războiului se extind: FMI se pregătește pentru o cerere mai mare de sprijin
10 Aprilie 2026
Ilie Boloja atrage atenția că România se confruntă cu o problemă bugetară gravă, după ce a încheiat anul trecut cu un deficit record de 9,3% din PIB — cel mai mare din Uniunea Europeană. Diferența uriașă dintre cheltuielile și veniturile statului este acoperită din împrumuturi tot mai scumpe și mai greu de accesat.
Statul cheltuie mult mai mult decât produce economia
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile pe care le încasează, iar în cazul României, această diferență s-a adâncit periculos în ultimii ani. În 2024, România a avut un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce înseamnă că a cheltuit cu mult peste ce a produs economia națională — o situație fără precedent între țările membre ale Uniunii Europene.
Potrivit datelor analizate, în 2024 statul a încasat aproximativ 575 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au urcat la 727 de miliarde de lei. Rezultatul: un gol bugetar de 152 de miliarde de lei, acoperit integral prin împrumuturi.
Împrumuturile nu mai sunt o soluție sustenabilă
Pentru a acoperi aceste deficite anuale, Guvernul României s-a împrumutat masiv. An de an, suma împrumutată a crescut, dar această practică devine din ce în ce mai riscantă. Dobânzile internaționale au crescut, iar încrederea creditorilor poate fi ușor zdruncinată dacă nu există măsuri concrete de stabilizare a finanțelor publice.
Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unor reforme structurale și a unei consolidări bugetare urgente, România riscă să ajungă în situația de a nu mai fi creditată pe piețele internaționale — ceea ce ar însemna incapacitate de plată.
Riscuri majore: presiune pe leu, dobânzi mai mari și tăieri bugetare
Deficitul uriaș alimentează o serie de dezechilibre macroeconomice, cu efecte în lanț asupra populației și economiei: deprecierea monedei naționale, creșterea dobânzilor pentru populație și firme, pierderea încrederii investitorilor și, posibil, impunerea de măsuri dure de austeritate.
În plus, finanțarea datoriei publice va consuma o parte tot mai mare din buget, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate.
Semnal de alarmă: este nevoie de reforme, nu doar de împrumuturi
România se află la o răscruce: ori adoptă rapid măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere sustenabilă a veniturilor bugetare, ori riscă o criză fiscală de proporții. Specialiștii avertizează că un deficit de aproape 10% din PIB nu este compatibil cu regulile fiscale europene și cu stabilitatea macroeconomică pe termen lung.
