Statul cheltuie mult mai mult decât produce economia

Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile pe care le încasează, iar în cazul României, această diferență s-a adâncit periculos în ultimii ani. În 2024, România a avut un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce înseamnă că a cheltuit cu mult peste ce a produs economia națională — o situație fără precedent între țările membre ale Uniunii Europene.

Potrivit datelor analizate, în 2024 statul a încasat aproximativ 575 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au urcat la 727 de miliarde de lei. Rezultatul: un gol bugetar de 152 de miliarde de lei, acoperit integral prin împrumuturi.

Împrumuturile nu mai sunt o soluție sustenabilă

Pentru a acoperi aceste deficite anuale, Guvernul României s-a împrumutat masiv. An de an, suma împrumutată a crescut, dar această practică devine din ce în ce mai riscantă. Dobânzile internaționale au crescut, iar încrederea creditorilor poate fi ușor zdruncinată dacă nu există măsuri concrete de stabilizare a finanțelor publice.

Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unor reforme structurale și a unei consolidări bugetare urgente, România riscă să ajungă în situația de a nu mai fi creditată pe piețele internaționale — ceea ce ar însemna incapacitate de plată.

Riscuri majore: presiune pe leu, dobânzi mai mari și tăieri bugetare

Deficitul uriaș alimentează o serie de dezechilibre macroeconomice, cu efecte în lanț asupra populației și economiei: deprecierea monedei naționale, creșterea dobânzilor pentru populație și firme, pierderea încrederii investitorilor și, posibil, impunerea de măsuri dure de austeritate.

În plus, finanțarea datoriei publice va consuma o parte tot mai mare din buget, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate.

Semnal de alarmă: este nevoie de reforme, nu doar de împrumuturi

România se află la o răscruce: ori adoptă rapid măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere sustenabilă a veniturilor bugetare, ori riscă o criză fiscală de proporții. Specialiștii avertizează că un deficit de aproape 10% din PIB nu este compatibil cu regulile fiscale europene și cu stabilitatea macroeconomică pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.