Mii de urșii din România trăiesc în condiții inadevcate. Rezultate preliminare ale unui studiu științific

Rezultatele preliminare ale recensământului urşilor bazat pe probe genetice dovedesc că mii de urşi din România nu au un habitat adecvat - a spus Barna Benedek, şeful grupului de lucru care a realizat studiul, într-o declaraţie dată portalului Székelyhon și citată de MTI.

Portalul de ştiri reaminteşte că Asociaţia pentru Managementul Profesional al Faunei Cinegetice, condusă de Barna Benedek, a câştigat licitaţia publică pentru realizarea acestui studiu ştiinţific, anunţată de Ministerul Mediului. Pe baza rezultatelor cercetării, autorităţile ar urma să modifice gestionarea populaţiei protejate a urşilor bruni, care ridică probleme tot mai grave în localităţi.

Grupul de lucru este format din experţi din judeţul Covasna şi de la Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Buzău. 300 de persoane efectuează munca de teren, colectând mostre de păr, ţesuturi şi excremente pentru prelevarea probelor genetice - scrie portalul.

Până în prezent au fost analizate peste 8000 de probe şi s-a constatat că una din trei probe provine de la un animal diferit, astfel s-a dovedit deja existenţa a aproape 3000 de urşi.

Potrivit lui Barna Benedek, dacă rezultatele continuă să urmeze această tendinţă, se va putea dovedi existenţa a aproximativ 6000 de exemplare. Totuşi, această cifră este departe de a reprezenta populaţia totală, ea poate să fie cu 25-30% mai mare, deoarece este imposibil să se obţină probe genetice de la toţi urşii, mulţi dintre ei trăind în locuri inaccesibile oamenilor - a declarat expertul.

El a reamintit că Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marian Drăcea", în urma unui studiu de habitat, a ajuns la concluzia că în ţară există habitat suficient pentru cel mult 4000 de urşi, astfel că se poate spune că 2000 de animale sunt nevoite să trăiască în afara habitatului lor natural. "Eu susţin că aceşti urşi care intră în sate, în oraşe, în case, care cerşesc mâncare de la automobilişti, ar trebui împuşcaţi, pentru că ei deja transmit acest comportament şi puilor lor. Aceasta este singura modalitate de a inversa şi de a elimina această anomalie comportamentală" - a declarat Barna Benedek, citat de Székelyhon.

Potrivit expertului, relocarea nu este o soluţie, 99% din animalele mutate se întorc în locul de unde au fost ridicate sau cauzează probleme similare în noua locaţie. El a mai atras atenţia că 10% din habitatele potrivite pentru urşii din România şi-a pierdut capacitatea de susţinere în ultimii zece ani, din cauza diverselor investiţii (defrișări), prin urmare ar trebui redus şi impactul activităţii umane.

El a precizat că recensământul urşilor pe baza probelor genetice ar trebui să fie finalizat până la sfârşitul anului, ministerul însă intenţionează să prelungească contractul pentru a obţine o imagine mai exactă. Colectarea de probe poate furniza, de asemenea, date ştiinţifice valoroase privind compoziţia pe vârste şi sexe a populației de urși, despre utilizarea teritoriului de către aceștia, precum şi aria lor de deplasare - a subliniat Barna Benedek.

În trecut, Ministerul Mediului autoriza companiilor de vânătoare împuşcarea a 400-450 de urşi pe an, însă în anul 2016 vânătoarea de urşi pentru controlul populaţiei a fost interzisă, iar populaţia s-a înmulţit rapid. Animalele mari intră din ce în ce mai des în zonele populate, provocând uneori vătămări corporale şi daune materiale.