Adâncirea deficitului extern, boală grea pentru România. BNR pune degetul pe rană

portul-constanta_25686900
Portul Constanța / Foto: Arhivă
Deficitul de cont curent al României s-a adâncit în primele luni din 2025, pe fondul creșterii importurilor și al scăderii transferurilor din străinătate, în timp ce exporturile stagnează și plățile către companiile externe rămân ridicate, avertizează BNR.

România importă mai mult decât exportă, iar diferența se vede în contul extern

Deficitul de cont curent al României a continuat să crească în primele luni din 2025, potrivit raportului BNR asupra inflației. Adâncirea dezechilibrului a fost determinată în principal de deteriorarea soldului balanței bunurilor și a veniturilor secundare.

În T1 2025, balanța bunurilor a înregistrat o scădere a soldului pe majoritatea componentelor: materii prime agricole, bunuri intermediare, bunuri de capital, bunuri de consum, autovehicule și carburanți. Acest trend a reflectat atât creșterea importurilor, cât și stagnarea sau scăderea exporturilor în contextul cererii externe reduse.

Veniturile secundare, un minus semnificativ

Pe partea veniturilor secundare – care includ transferurile lucrătorilor români din străinătate și fondurile europene nerambursabile de natură socială – s-a înregistrat o înrăutățire față de anul precedent. Absorbția fondurilor europene pe acest segment a fost sub așteptări, iar transferurile personale au scăzut pe fondul reducerii numărului de emigranți activi în străinătate.

Citește și: Factori care influențează deprecierea leului în 2025. Raport BNR

Veniturile primare pun și ele presiune

Veniturile primare, care includ plata dividendelor către companiile mamă din străinătate, dobânzile pentru credite intragrup și remunerația salariaților străini, au rămas ridicate. În special plata dividendelor și repatrierea profiturilor au contribuit la menținerea unui sold negativ pe această componentă.

Impact macroeconomic

BNR avertizează că un deficit de cont curent în creștere poate pune presiune pe cursul valutar și pe stabilitatea externă a țării. În condițiile actuale, finanțarea acestui deficit depinde în mare măsură de intrările de investiții străine directe și de fondurile europene.

Perspective pentru 2025

Pe termen scurt, există puține semne de îmbunătățire semnificativă a balanței bunurilor, având în vedere cererea externă slabă și importurile ridicate de bunuri de consum și energie. Totuși, o accelerare a absorbției fondurilor europene și o eventuală relansare a exporturilor în a doua parte a anului ar putea tempera tendința negativă.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close