Bani pentru proiecte blocate și facturi neplătite

Cea mai mare parte a sumelor, aproape 2,5 miliarde de lei, merge către Ministerul Dezvoltării, pentru plata arieratelor și continuarea proiectelor de investiții. Din acești bani, peste 1,5 miliarde de lei vor fi folosiți pentru achitarea restanțelor din Programul Anghel Saligny, iar alte 900 de milioane de lei pentru datorii din PNDL și proiecte derulate prin Compania Națională de Investiții.

În paralel, doar în ultima săptămână, Ministerul Finanțelor a redistribuit peste 1,35 miliarde de lei către alte ministere:

- peste 600 de milioane de lei pentru Ministerul Transporturilor,

- peste 750 de milioane de lei pentru Ministerul Agriculturii,

- peste 30 de milioane de lei pentru proiecte de dezvoltare regională derulate de autoritățile locale.

Citește și: Acord în coaliție. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026

Urmează bani și pentru sănătate

Guvernul urmează să aprobe și o hotărâre prin care aproape 2 miliarde de lei vor fi alocate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor și a concediilor medicale restante.

Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste alocări sunt posibile datorită unei evoluții mai bune a situației bugetare în ultimele șase luni, susținută de o gestionare mai strictă a cheltuielilor și de creșterea veniturilor statului.

Important pentru contribuabili: redistribuirile nu cresc deficitul bugetar. Toate sumele se încadrează în bugetul deja aprobat, iar Guvernul își menține ținta de deficit de 8,4% din PIB pentru anul 2025.

Ce spune ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că plata acestor datorii este esențială pentru economie: dacă banii nu ar fi fost achitați acum, presiunea s-ar fi mutat în 2026, cu efecte precum întârzieri la plată, blocarea investițiilor și probleme pentru firmele implicate în proiecte publice.

El a subliniat că relansarea economică se bazează în continuare pe fondurile europene și pe un parteneriat stabil cu mediul de afaceri.

Rolul renegocierii PNRR

Un element-cheie care a creat acest „spațiu financiar” este renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România a obținut acordul Comisiei Europene pentru mutarea finanțării unor proiecte mari de infrastructură rutieră din zona de împrumuturi în cea de granturi, precum și pentru transferarea unor proiecte din sănătate și transporturi către Politica de Coeziune 2021-2027.

Aceste modificări, alături de măsuri de reducere a cheltuielilor și de rectificările bugetare, au creat un spațiu fiscal suplimentar de aproximativ 5,5 miliarde de lei.

Ce înseamnă, concret, pentru economie

Prin aceste plăți și redistribuiri, statul își achită datoriile către firme și autorități locale, deblochează investiții și facilitează atragerea de fonduri europene. Potrivit Ministerului Finanțelor, toate aceste măsuri sunt menite să susțină economia fără a pune presiune suplimentară pe buget și pe deficit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.