Mai mulți angajați și salarii mai mari, dar și costuri mai ridicate

Conform datelor INS, 2024 a fost un an de consolidare pentru piața muncii din România. Numărul total al salariaților a crescut, în timp ce salariile au continuat să urce într-un ritm susținut. În paralel, angajatorii au plătit mai mult, nu doar sub formă de remunerații directe, ci și prin creșterea costurilor totale cu forța de muncă – de la contribuții și beneficii, la cheltuieli logistice sau traininguri.

Această evoluție reflectă atât presiunea inflației și a costului vieții, cât și nevoia companiilor de a atrage și păstra personal calificat într-o piață în care concurența pentru forță de muncă rămâne ridicată.

O Românie cu două viteze: IT și energie în frunte, HoReCa și agricultură în coadă

Dacă în ansamblu salariile au crescut, diferențele între domenii s-au accentuat. Angajații din IT&C, energie sau sectorul financiar-bancar continuă să domine clasamentele, cu venituri semnificativ peste media națională.

În schimb, lucrătorii din HoReCa, agricultură sau servicii culturale rămân mult în urma celorlalți, în unele cazuri câștigând de două sau chiar de trei ori mai puțin decât colegii lor din industriile de vârf. Acest contrast evidențiază polarizarea tot mai accentuată a pieței muncii și dificultatea de a asigura o convergență salarială între sectoare.

Femeile câștigă mai puțin, chiar și în domeniile dominate de ele

Un alt decalaj persistent este cel dintre bărbați și femei. Datele INS confirmă că, în majoritatea sectoarelor, femeile continuă să fie plătite mai puțin decât bărbații, chiar și acolo unde reprezintă o parte semnificativă din forța de muncă – cum este cazul serviciilor sau al sectorului financiar.

Citește și: Subvenție de 2.250 lei/lună pentru cei care angajează persoane din această categorie

Cele mai mari diferențe salariale se înregistrează tocmai în industriile bine plătite, precum IT, tehnologie sau servicii financiare. Această discrepanță indică faptul că, deși prezența femeilor în forța de muncă a crescut, egalitatea salarială rămâne un obiectiv departe de a fi atins.

Harta salariilor: București și marile orașe trag media în sus

Disparitățile nu sunt doar sectoriale, ci și geografice. Capitala și marile centre economice – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sau Brașov – se află detașat în fruntea clasamentului salarial, cu niveluri de plată semnificativ mai mari decât în restul țării.

La polul opus, județele mai puțin dezvoltate continuă să înregistreze salarii sub media națională, un semn că infrastructura slabă, lipsa investițiilor și migrația forței de muncă împiedică dezvoltarea uniformă a pieței muncii.

Serviciile domină economia. Agricultura devine marginală

Peste două treimi dintre salariații din România lucrează în prezent în sectorul serviciilor, ceea ce confirmă tranziția accelerată a economiei către activități comerciale, logistice și sociale. Industria și construcțiile își păstrează un rol important, însă pierd treptat teren, în timp ce agricultura devine o prezență tot mai marginală pe piața muncii, deși rămâne relevantă în multe regiuni rurale.

Schimbări în structura angajărilor

Anul 2024 a adus creșteri de personal în domenii precum comerțul, sănătatea și educația – sectoare puternic influențate de consum și investiții publice. În schimb, industria prelucrătoare și administrația publică au pierdut angajați, semnalând o reconfigurare structurală a pieței muncii.

Concluzia este clară: economia României s-a bazat în 2024 pe servicii și consum intern, în timp ce sectoarele tradiționale, precum industria și agricultura, au stagnat sau chiar au regresat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.