Penalizată de bariere vamale, India pierde teren în comerțul mondial

Simona Haiduc |
Data publicării:
Fabrică de textile / FOTO: Freepik
Fabrică de textile / FOTO: Freepik

Taxele vamale indiene rămân foarte ridicate în comparație cu alte țări emergente, ceea ce penalizează industria gigantului asiatic. 

Raportul dintre exporturi și PIB a scăzut în ultimii zece ani, deși economia este ferm înscrisă pe un trend ascendent, avertizează un recent raport al Băncii Mondiale. „Unul dintre factorii cheie din spatele acestei scăderi este majorarea taxelor de import pentru inputurile intermediare cheie, care a dus la creșterea costurilor de producție, afectând competitivitatea producătorilor indieni pe piața internațională”, subliniază autorii documentului. „O reapariție a măsurilor protecționiste, inclusiv a barierelor tarifare și netarifare, limitează deschiderea Indiei”, anticipează experții BM. 

Revenirea protecționismului

Din 2017, guvernul condus de Narendra Modi a început să majoreze taxele vamale, inversând un lung proces de deschidere care a demarat la începutul anilor 1990. În medie, importurile au crescut de la 13,4% în 2016 la 17,6, în 2019 și la 18,1% în 2022.

India are acum tarife mai mari decât majoritatea economiilor emergente comparabile. Aceste „bariere tarifare și netarifare afectează din ce în ce mai mult participarea Indiei la comerțul internațional”, subliniază raportul.

Politica promovată de New Delhi poate părea barocă, deoarece guvernului îi place să sufle când cald, când rece când vine vorba de politica comercială. De exemplu, India își propune să devină un producător important de telefoane mobile și, din 2016, a implementat mai multe planuri de stimulare pentru producătorii care se stabilesc în țară. În același timp însă, au fost majorate o serie de taxe vamale pentru diverse consumabile intermediare, care au afectat direct producătorii. Acest lucru „amenință competitivitatea sectorului în comparație cu țările care practică taxe vamale mai mici, precum China sau Vietnam”, explică raportul BM.

Efect negativ asupra angajării

Diluarea exporturilor în raport cu PIB are consecințe negative asupra pieței muncii. Astfel, proporția locurilor de muncă direct legate de exporturi a scăzut, trecând de la 9,5% din total în 2012 la 6,5% în 2020. Totuși, aceasta este una dintre nevoile economiei indiene: să ofere milioane de locuri de muncă necalificate tinerilor care nu sunt angajați din cauza nivelul scăzut al studiilor.

Care este remediul? Diversificarea exporturilor prin „dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi textilele, producția de încălțăminte și produse din piele, care au generat în mod tradițional numeroase locuri de muncă, în special pentru femei”, explică Banca Mondială. Angajarea femeilor este unul dintre marile eșecuri ale economiei indiene. Doar 23% dintre femeile indiene au un loc de muncă sau își caută unul. Cifra este cu mult sub ratele de activitate ale altor țări emergente.

Ocazie ratată

Este momentul potrivit pentru această diversificare. În China, activitatea economică cu valoare adăugată scăzută s-a redus semnificativ pe măsură ce salariile au crescut. India ar dori să ocupe locul marelui său rival, dar reușește cu greu să recupereze cotele de piață pierdute de Beijing. „Bangladesh, Vietnam și chiar economiile dezvoltate precum Germania și Țările de Jos sunt principalii beneficiari ai cotei de piață în scădere a Chinei”, subliniază raportul.

Acest fenomen se reflectă, de exemplu, printr-o scădere a ponderii Indiei în exporturile mondiale de textile, îmbrăcăminte, produse din piele și încălțăminte. Totuși, ele au crescut de la 0,9% în 2002 la 4,5% în 2013 - chiar înainte de sosirea lui Narendra Modi la putere - înainte de a scădea în cele din urmă la 3,5% în 2022. Pentru comparație, Vietnamul a reprezentat 5,9% din exporturile globale în acest sector în 2022, față de 3% în 2013. Pentru Bangladesh, acesta a fost de 5,1% față de puțin peste 2% în urmă cu zece ani.

Și aici, creșterea taxelor vamale indiene a jucat un rol major în acest declin. Pentru industria textilă, tarifele medii au crescut cu 13 puncte procentuale din 2017, crescând semnificativ costurile de producție pentru producători. „Din cauza creșterii costurilor și a scăderii productivității, ponderea Indiei în exporturile de îmbrăcăminte a scăzut […], tocmai când China pierdea cota de piață de export”, notează raportul Băncii Mondiale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9759
Diferența -0.0004
Zi precendentă 4.9763
USD
Azi 4.5521
Diferența 0.0144
Zi precendentă 4.5377
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9759 RON
USD flag1 USD = 4.5521 RON
GBP flag1 GBP = 5.9517 RON
CHF flag1 CHF = 5.2944 RON
AUD flag1 AUD = 3.0605 RON
DKK flag1 DKK = 0.6671 RON
CAD flag1 CAD = 3.3145 RON
HUF flag1 HUF = 0.0124 RON
JPY flag1 JPY = 0.0306 RON
NOK flag1 NOK = 0.4222 RON
SEK flag1 SEK = 0.4379 RON
XAU flag1 XAU = 382.9182 RON
Monede Crypto
1 BTC = 278593.12RON
1 ETH = 10942.66RON
1 LTC = 293.38RON
1 XRP = 2.40RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.55%
6 luni: 5.59%
12 luni: 5.64%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17628.45-0.16%
BET-BK3306.39-0.16%
BET-EF947.08-0.09%
BET-FI61042.10-0.59%
BET-NG1246.20-0.19%
BET-TR38855.49-0.16%
BET-TRN37768.98-0.16%
BET-XT1518.00-0.18%
BET-XT-TR3289.12-0.18%
BET-XT-TRN3203.93-0.18%
BETAeRO966.060.29%
BETPlus2608.67-0.16%
RTL39103.00-0.17%

Opinii

Maria Junghiatu, partener în cadrul TPA România

Decontul precompletat P300 complică procesul de raportare fiscală

Specialiștii TPA România, companie care face...

Trebuie să existe priorități / FOTO: Freepik

România pierde totul! Mircea Coșea: ”Tot ce producem dăm la alții”. De ce

Profesorul de economie Mircea Coșea s-a aflat,...

Cosmin Marinescu

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel