Camera Deputaților ar putea da miercuri votul decisiv asupra legii care permite continuarea unor amenajări hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007 și ajunse ulterior în interiorul unor arii naturale protejate. Actul normativ poate elimina unul dintre principalele obstacole legislative întâmpinate de Hidroelectrica la proiecte precum Livezeni-Bumbești, Răstolița, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cerna-Belareca.
Proiectul, înregistrat ca PL-x 14/2023, este înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților „sub rezerva depunerii raportului”. Camera este for decizional și reprezintă ultima etapă parlamentară a reexaminării cerute de președintele Nicușor Dan.
Senatul a menținut luni legea în forma trimisă inițial la promulgare, cu 92 de voturi pentru, 16 împotrivă și două abțineri, respingând în fond solicitările formulate de șeful statului. Fișa legislativă a Senatului arată că cele patru comisii sesizate în fond au propus adoptarea legii fără amendamente.
Actul normativ permite Ministerului Mediului, la cererea beneficiarului, să modifice limitele unei arii naturale protejate și să scoată din interiorul acesteia suprafețele aferente unor amenajări hidroenergetice.
Mecanismul poate fi aplicat dacă sunt îndeplinite două condiții principale:
obiectivul de investiții era aprobat, prin hotărâre de Guvern sau decret de stat, la data de 29 iunie 2007;
lucrările se aflau în execuție sau fuseseră începute înainte de această dată, în baza legislației în vigoare la momentul respectiv.
Data de 29 iunie 2007 este legată de momentul în care România a transmis Comisiei Europene lista siturilor propuse pentru includerea în rețeaua Natura 2000.
Legea modifică și regimul evaluării impactului asupra mediului. Sunt introduse excepții pentru anumite proiecte care au ca obiectiv apărarea, securitatea națională sau reacția la situații de urgență, dar și pentru proiectele care contribuie la aceste obiective și sunt desemnate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
De asemenea, excepția vizează capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate, atunci când asupra acestora sunt realizate lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
Miza economică privește în primul rând investițiile istorice ale Hidroelectrica, începute cu zeci de ani în urmă și rămase nefinalizate după suprapunerea amplasamentelor cu arii naturale protejate.
Pe lista proiectelor care ar putea beneficia de noul cadru se află:
Acestea fac parte dintr-o listă mai largă de investiții declarate proiecte de interes public major prin OUG 175/2022. Susținătorii legii afirmă că unele amenajări au grade foarte ridicate de execuție, iar blocarea lor înseamnă menținerea în conservare a unor active în care statul și Hidroelectrica au investit deja sume importante.
Legea nu va conduce însă automat la pornirea șantierelor sau la punerea imediată în funcțiune a hidrocentralelor. Pentru fiecare investiție vor rămâne necesare proceduri administrative, avize, autorizații, exproprieri, achiziții și, în unele cazuri, soluționarea litigiilor aflate deja în instanță.
În raportul pentru primul semestru din 2026, Hidroelectrica arată că proiectele sale de dezvoltare, retehnologizare și modernizare înregistrează întârzieri, iar unele sunt suspendate sau sistate din cauze care depășesc controlul companiei.
Printre problemele enumerate de companie se află întârzierile în obținerea acordurilor de mediu pentru Surduc-Siriu, Cornetu-Avrig și Cerna-Motru-Tismana, precum și suspendarea sau anularea unor acorduri de mediu pentru Răstolița și Bumbești-Livezeni.
Hidroelectrica menționează și litigiile, suspendarea unor lucrări prin ordonanțe președințiale, întârzierile în exproprierea terenurilor și procedurile de achiziție contestate sau anulate. Raportul Hidroelectrica pentru primul semestru din 2026 arată astfel că modificarea legislației de mediu ar înlătura numai o parte dintre bariere.
Pentru companie, avantajul potențial este posibilitatea de a transforma investiții vechi și în mare parte executate în noi capacități de producție. Energia hidro are o valoare importantă pentru sistem deoarece poate fi livrată rapid, contribuie la echilibrarea rețelei și poate compensa variațiile producției eoliene și fotovoltaice.
Citește și: EXCLUSIV Barajul Mihăileni, explicațiile ministrului Mediului după anularea autorizației
Președintele Nicușor Dan a trimis legea Parlamentului spre reexaminare pe 12 august, după ce Curtea Constituțională respinsese obiecția de neconstituționalitate formulată anterior.
Administrația Prezidențială a susținut că simpla existență a unei aprobări emise înainte de 2007 nu demonstrează că o investiție mai este, după aproape două decenii, fezabilă tehnic, utilă energetic și sustenabilă economic.
Șeful statului a cerut actualizarea datelor privind stadiul lucrărilor, costurile de finalizare, durata execuției, capacitatea care poate fi pusă efectiv în funcțiune și eventualele soluții alternative.
O altă critică privește riscul suprapunerii mai multor regimuri juridice. Pentru același proiect ar putea deveni aplicabile simultan OUG 175/2022, normele privind securitatea națională, legislația ariilor protejate, evaluarea impactului asupra mediului, regulile Natura 2000, legislația apelor și noile prevederi privind zonele prioritare pentru biodiversitate.
Potrivit cererii de reexaminare, aceste suprapuneri ar putea produce incertitudine, competențe concurente și noi litigii în locul simplificării urmărite de Parlament.
Președinția a mai avertizat că modificarea limitelor siturilor Natura 2000 fără evaluarea adecvată a impactului, analizarea alternativelor și stabilirea unor măsuri compensatorii poate intra în conflict cu obligațiile europene ale României.
Inițiatorii legii susțin că amenajările hidroenergetice nu au fost proiectate în interiorul unor arii protejate. În interpretarea acestora, limitele siturilor au fost stabilite ulterior peste investiții care erau deja aprobate și, în unele cazuri, executate în proporție ridicată.
La dezbaterea din Camera Deputaților din octombrie 2025, deputata PSD Dumitrița Gliga afirma că lucrările „au ajuns într-un stadiu foarte avansat”, înainte de a fi sistate sau întârziate după anul 2007. Camera Deputaților
Proiectul fusese respins inițial de Senat în decembrie 2022, dar a fost adoptat de Camera Deputaților la 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă. Ulterior, legea a trecut de controlul Curții Constituționale, dar a fost trimisă din nou Parlamentului pentru reexaminare.
Pentru investitorii Hidroelectrica, adoptarea legii ar putea reprezenta un semnal favorabil privind posibilitatea valorificării unor active care nu produc în prezent energie și care generează costuri de conservare, întreținere și actualizare a documentațiilor.
Impactul financiar nu poate fi însă calculat imediat. Compania va trebui să actualizeze pentru fiecare proiect valoarea lucrărilor rămase, calendarul de execuție, puterea instalată care poate fi obținută în condițiile actuale și randamentul economic al investiției.
În plus, adoptarea legii nu elimină riscul unor noi contestații administrative, litigii sau demersuri la nivel european. Din acest motiv, votul final poate fi privit ca o etapă importantă pentru Hidroelectrica, dar nu ca o garanție că toate cele șapte proiecte vor fi finalizate.
Dacă deputații mențin miercuri forma adoptată de Senat, legea va fi retrimisă președintelui pentru promulgare. După reexaminare, șeful statului nu mai poate cere încă o dată Parlamentului revizuirea actului normativ.
