Primăriile din zonele cu potențial geotermal ar putea obține direct, prin negociere, licențe de explorare și exploatare pentru proiectele destinate sistemelor publice de termoficare. O propunere legislativă depusă la Senat promite proceduri mai rapide și eliminarea redevenței miniere în primii cinci ani de funcționare.
Măsurile sunt cuprinse în proiectul B435/2026, care modifică Legea minelor și introduce pentru prima dată un regim detaliat dedicat energiei geotermale. Inițiativa este încă în procedură parlamentară și nu produce efecte în prezent.
Miza economică este importantă pentru orașele care dispun de resurse în subsol: înlocuirea unei părți din gazele naturale folosite pentru termoficare cu o sursă locală, regenerabilă și disponibilă indiferent de vreme.
În prezent, autoritățile locale nu pot iniția în condiții clare procedurile de concesionare a activităților miniere necesare proiectelor geotermale destinate termoficării. Noua propunere le-ar recunoaște acest drept și le-ar permite să desfășoare activități de explorare și exploatare.
Licența de explorare geotermală ar putea fi acordată direct, prin negociere, unei unități administrativ-teritoriale, dacă proiectul este destinat exclusiv serviciului public de alimentare cu energie termică.
Aceeași excepție este prevăzută și pentru licențele de exploatare. Primăria interesată ar putea solicita direct accesul la resursă, fără parcurgerea concursului public de oferte aplicabil în mod obișnuit.
Autoritatea competentă ar trebui să se pronunțe asupra oportunității începerii procedurii în maximum 30 de zile. Dacă solicitarea este respinsă, decizia va trebui motivată.
Negocierea clauzelor licenței și verificarea documentației nu ar putea dura mai mult de 90 de zile. În plus, autoritatea ar putea cere completarea dosarului o singură dată.
Proiectul introduce o procedură accelerată atât pentru explorarea, cât și pentru exploatarea resurselor geotermale.
Autoritățile și instituțiile implicate ar urma să emită avizele, acordurile și autorizațiile în cel mult 30 de zile de la depunerea documentației complete. Concursurile publice de oferte, atunci când sunt necesare, ar trebui finalizate în maximum șase luni, iar licența ar urma să fie acordată în alte cel mult 30 de zile.
Pentru proiectele de termoficare cu o capacitate instalată de până la 20 MW termici, durata concursului pentru licența de exploatare ar fi redusă la jumătate, respectiv la cel mult trei luni.
Durata cumulată a procedurilor administrative necesare începerii activităților nu va putea depăși 12 luni de la depunerea documentației complete, potrivit formei inițiatorului.
Termenele accelerate nu elimină însă obligația respectării legislației privind protecția mediului, gospodărirea apelor și conservarea biodiversității.
Primăriile și instituțiile publice care dețin licențe pentru exploatarea energiei geotermale destinată exclusiv termoficării ar urma să fie scutite de plata redevenței miniere timp de cinci ani de la începerea exploatării.
Facilitatea va fi acordată cu condiția ca activitatea să respecte programul de exploatare aprobat de autoritatea competentă.
Și operatorii privați ar putea beneficia de scutire timp de cinci ani, însă numai pentru energia produsă în sisteme geotermale cu circuit închis și furnizată exclusiv serviciului public de termoficare.
În cazul acestora apare și o condiție suplimentară: prețul de producție aprobat de autoritatea de reglementare trebuie să fie cu cel puțin 20% mai mic decât prețul mediu național de referință pentru producerea energiei termice în sisteme centralizate.
După expirarea facilității, proiectul propune o redevență de 2% din valoarea producției pentru sistemele geotermale în circuit închis. Pentru exploatările cu reinjecție este prevăzut un sistem diferențiat de calcul al redevenței, în funcție de cantitatea netă extrasă și de volumul reinjectat în zăcământ.
Expunerea de motive arată că potențialul cel mai important este concentrat în Bazinul Panonic, în special în Câmpia de Vest, dar menționează și zone din județele Ilfov și Vâlcea.
Cel mai avansat exemplu este Oradea, unde energia geotermală este deja integrată în termoficarea urbană. În cartierul Nufărul I, o stație geotermală cu două puțuri de extracție și două de reinjecție deservește aproximativ 6.000 de apartamente și instituții publice, potrivit Primăriei Oradea.
Proiecte similare ar putea fi dezvoltate sau extinse în localitățile din vestul țării și în alte zone în care studiile geologice confirmă temperaturi și debite suficiente. Existența resursei nu este însă suficientă: sunt necesare foraje, instalații de extracție ori circuite închise, schimbătoare de căldură, pompe și rețele locale capabile să preia energia produsă.
Pragul de 20% prevăzut pentru investitorii privați se referă la prețul de producție al energiei termice, nu la factura finală achitată de populație.
Factura include și costurile de transport și distribuție, pierderile din rețea, energia electrică utilizată de pompe, mentenanța, taxele și politica locală de subvenționare. În plus, multe sisteme geotermale au nevoie de surse suplimentare, de regulă centrale pe gaze, pentru perioadele cu temperaturi foarte scăzute sau pentru acoperirea vârfurilor de consum.
Prin urmare, energia geotermală poate reduce costul combustibilului și expunerea la fluctuațiile prețului gazelor, dar efectul concret asupra facturilor va depinde de dimensiunea investiției, randamentul instalației și starea rețelei de termoficare.
Inițiatorii susțin că energia geotermală este una dintre puținele surse regenerabile disponibile permanent și estimează că noul cadru ar putea reduce costurile suportate de populație, crește securitatea energetică locală și diminua emisiile.
Propunerea a fost înregistrată la Senat la 30 iunie 2026 și se află în prima etapă a procedurii legislative. A fost transmisă pentru avize Consiliului Legislativ, Consiliului Fiscal, Consiliului Concurenței și Consiliului Economic și Social, precum și Guvernului pentru un punct de vedere.
Proiectul nu este dezbătut în procedură de urgență. Pentru a intra în vigoare, trebuie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Textul prevede că noile reguli s-ar aplica după 30 de zile de la publicare, iar normele necesare implementării ar trebui pregătite în termen de 90 de zile.
Stadiul legislativ poate fi consultat pe pagina proiectului B435/2026.
