Prețul motorinei ar putea coborî după aplicarea noilor măsuri adoptate de autorități, însă șoferii nu ar trebui să confunde această scădere cu o ieftinire reală, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Expertul compară mecanismul cu o campanie de Black Friday în care produsul este scumpit înainte de aplicarea reducerii, astfel încât prețul final rămâne apropiat sau chiar mai mare decât nivelul inițial.
„România asistă la un veritabil Black Friday al motorinei: mai întâi prețul a fost împins în sus, apoi este redus până la nivelul de la care nu ar fi trebuit să plece, iar întreaga operațiune este prezentată populației drept un mare succes al statului”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Analiza apare după publicarea Legii nr. 162/2026, care instituie mecanisme de intervenție în contextul crizei de pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Actul normativ permite reducerea temporară a accizei la motorină, limitarea adaosurilor comerciale, controlarea anumitor exporturi și aplicarea unei contribuții de solidaritate. Prevederile intră în vigoare etapizat, iar reducerea prețului la pompă nu este garantată automat de simpla publicare a legii. Legea nr. 162/2026 poate fi consultată pe Portalul Legislativ.
Potrivit estimărilor prezentate de președintele AEI, după aplicarea măsurilor, prețul motorinei ar putea reveni spre aproximativ 10-10,20 lei pe litru. În unele dintre scenariile analizate, prețul rezultat este plasat în jurul valorii de 10,35 lei pe litru.
Chisăliță avertizează însă că aceste valori nu înseamnă că motorina a devenit ieftină. În opinia sa, ele reprezintă nivelul la care carburantul ar fi trebuit să se afle dacă, înaintea intrării în vigoare a noii legi, nu ar fi avut loc o creștere accelerată a prețurilor.
„Este trucul comercial pe care românii îl cunosc deja foarte bine: înainte de Black Friday, produsul este scumpit de la 100 la 130 de lei, pentru ca apoi să fie redus la 105 lei. Pe etichetă apare o reducere spectaculoasă. În buzunarul cumpărătorului nu apare însă niciun câștig”, explică acesta.
În exemplul folosit în analiză, dacă nivelul justificat al motorinei era de 10,20 lei pe litru, iar prețul a urcat până la 10,84 lei, o reducere ulterioară la 10,35 lei nu îl aduce pe consumator în câștig. Prețul rămâne cu 15 bani peste nivelul considerat justificat, iar sumele achitate în perioada scumpirii nu mai sunt recuperate.
Președintele AEI atrage atenția că șoferii, transportatorii, agricultorii și companiile au suportat deja prețurile mai mari. O parte dintre aceste costuri a început să fie transferată în tarifele de transport și în prețurile bunurilor și serviciilor.
„Mai întâi s-a încasat scumpirea. Șoferii au plătit. Transportatorii au plătit. Agricultorii au plătit. Companiile au plătit. Iar aceste costuri au început deja să fie transferate către populație”, arată Chisăliță.
Creșterea prețului motorinei are un impact mai amplu decât cel resimțit direct de șoferi. Motorina este utilizată în transportul rutier, agricultură, construcții, distribuția mărfurilor, transportul public și numeroase activități industriale.
Din acest motiv, fiecare majorare se transmite în costul alimentelor, al materialelor de construcții și al serviciilor. În același timp, un preț mai mare generează încasări mai ridicate din TVA pentru stat.
„Motorina este sângele economiei. Pune în mișcare camioanele, tractoarele, utilajele, transportul public, distribuția mărfurilor și o mare parte a activității industriale”, subliniază președintele AEI.
O altă problemă semnalată de Dumitru Chisăliță este viteza diferită cu care creșterile și scăderile prețului carburanților sunt transferate în economie.
Atunci când motorina se scumpește, transportatorii, agricultorii și distribuitorii își actualizează rapid costurile. Când prețul carburantului scade, tarifele și prețurile produselor nu revin automat la nivelurile anterioare.
„Scumpirea motorinei se transmite aproape imediat în economie. Când motorina se ieftinește, procesul devine brusc mult mai lent. Prețurile alimentelor nu scad a doua zi. Tarifele de transport nu revin automat. Produsele deja scumpite rămân, de regulă, scumpe”, avertizează expertul.
Prin urmare, chiar dacă prețul afișat la pompă va scădea, paguba produsă de scumpirile anterioare poate rămâne în costurile companiilor, în facturile populației și în rata inflației.
„Scumpirea se împrăștie în întreaga economie. Ieftinirea rămâne, de multe ori, doar pe panoul benzinăriei”, afirmă Chisăliță.
Asociația Energia Inteligentă solicită autorităților să explice cauzele concrete ale creșterilor de preț din perioada anterioară adoptării legii.
AEI cere să se precizeze cât din scumpire a provenit din cotațiile internaționale, cât din fiscalitate, cât din evoluția cursului valutar și cât din marjele comerciale. Asociația mai întreabă de ce mecanismele de supraveghere au intervenit numai după ce prețurile au crescut și consumatorii au achitat deja diferențele.
De asemenea, autoritățile ar trebui să verifice dacă scumpirile anterioare au absorbit anticipat o parte din efectul viitoarei reduceri.
Chisăliță precizează că nu afirmă existența unei înțelegeri între participanții la piață, dar consideră că rezultatul este convenabil pentru aproape toate părțile, cu excepția consumatorului.
„Statul a beneficiat de încasări mai mari. Tot statul va beneficia de imaginea reducerii. Șoferii rămân cu bonurile plătite și cu o ieftinire care îi readuce aproximativ de unde nu ar fi trebuit să plece”, susține acesta.
În concluzie, președintele AEI consideră că autoritățile nu ar trebui să prezinte scăderea prețului drept o victorie înainte de a explica motivele scumpirilor anterioare.
„Românii nu vor cumpăra motorină ieftinită. Vor cumpăra motorină readusă la prețul pe care ar fi trebuit să îl aibă. A crescut prețul, s-a încasat diferența, iar acum ne returnează o parte din ea și ne cer să aplaudăm”, concluzionează Dumitru Chisăliță.
