Cristian Bușoi avertizează: Redeschiderea centralelor pe cărbune poate costa România peste un miliard de euro

Redeschiderea unor unități de producție a energiei pe bază de cărbune care au fost deja închise ar putea expune România unor penalități de peste un miliard de euro și ar putea bloca următoarele cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, avertizează Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Reacția sa vine după ce Senatul a adoptat un amendament la Legea decarbonizării potrivit căruia grupurile energetice pe cărbune ar urma să rămână în funcțiune până la construirea și punerea în exploatare a noilor capacități de producție.

PSD a prezentat amendamentul drept o măsură necesară pentru protejarea Sistemului Energetic Național. Bușoi avertizează însă că revenirea asupra unei reforme deja asumate, validate și finanțate prin PNRR poate produce consecințe financiare grave.

„Sună bine politic, dar este extrem de periculoasă”

„Ideea de a redeschide unități de producție pe bază de cărbune care au fost deja închise și pentru care România a primit deja bani pentru a face proiecte alternative sună bine politic, dar este extrem de periculoasă”, a scris Cristian Bușoi pe pagina sa de Facebook.

Potrivit secretarului de stat, o asemenea decizie poate atrage penalități financiare importante și poate afecta credibilitatea României în relația cu instituțiile europene.

Bușoi susține că trebuie făcută o distincție clară între negocierea cu Bruxellesul pentru menținerea temporară în funcțiune a unor capacități necesare sistemului energetic și anularea prin lege a unei reforme asumate prin PNRR.

„Este esențial să facem diferența între negocierea menținerii temporare a unor capacități energetice și anularea, printr-o modificare legislativă, a unei reforme deja asumate, validate și finanțate”, a explicat acesta.

Guvernul încearcă să păstreze unitatea de la Turceni

În paralel, Guvernul încearcă să obțină acordul Comisiei Europene pentru menținerea în funcțiune a unității de la Turceni vizate de ținta 119A din PNRR.

Bușoi afirmă că demersul este susținut de concluziile unui studiu validat inclusiv de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei - ACER - precum și de situația dificilă prin care trece sistemul energetic din România și din întreaga regiune.

România s-a confruntat în ultimele zile cu un deficit de producție, în contextul opririi Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, al producției reduse din hidrocentrale și al disponibilității scăzute a energiei eoliene. Probleme similare apărute în statele vecine au limitat și posibilitatea acoperirii deficitului prin importuri.

În aceste condiții, păstrarea temporară a unor grupuri pe cărbune poate fi justificată din perspectiva siguranței energetice, dar numai dacă este negociată și acceptată de Comisia Europeană, arată poziția exprimată de secretarul de stat.

Cererile de plată 5 și 6 ar putea fi blocate

Cristian Bușoi avertizează că modificarea unilaterală a Legii decarbonizării ar putea conduce la blocarea cererilor de plată numărul 5 și 6 din PNRR.

Penalitățile ar putea depăși un miliard de euro, iar efectele nu s-ar limita la domeniul energiei. Ar putea fi afectate fondurile destinate spitalelor, școlilor, infrastructurii și altor proiecte finanțate prin mecanismul european.

Documentele oficiale care au însoțit modificările anterioare ale legislației privind decarbonizarea indicau riscuri chiar mai mari. În cazul constatării reversibilității jalonului 114, penalizarea maximă estimată putea ajunge la 1,8 miliarde de euro, iar neîndeplinirea țintei 119 putea atrage separat o penalizare maximă de 770 de milioane de euro. Expunerea de motive publicată de Senat arăta și că evaluarea altor jaloane și cereri de plată putea fi blocată.

Bușoi: Interesul României trebuie să prevaleze

Secretarul de stat susține că Guvernul condus de Ilie Bolojan negociază cu instituțiile europene și încearcă să folosească toate instrumentele disponibile pentru protejarea Sistemului Energetic Național, fără pierderea fondurilor europene.

„În aceste momente, interesul României trebuie să prevaleze în fața oricăror interese politice”, a transmis Cristian Bușoi.

Miza este găsirea unei soluții care să permită României să păstreze temporar capacitățile de producție necesare în perioadele critice, fără a transforma această măsură într-o anulare generală a calendarului de decarbonizare.