Județele care cheltuie cel mai puțin de Paște în 2024

Oana Pavelescu |
Data publicării:
Masă de Paște / Foto: Freepik
EXCLUSIV
Masă de Paște / Foto: Freepik

Românii au o adevărată obsesie atunci când vine vorba despre mâncare iar când sunt sărbători precum Paștele sau Crăciunul atunci excesele ajung la paroxism indiferent dacă este criză economică sau nu.

Probabil că noi românii am rămas cu o traumă care provine din perioada comunismului și când mâncarea era pe sponci. Lipsa alimentelor de bază, precum, lapte, carne, ulei, zahăr sau chiar pâine au lăsat urme adânci în memoria colectivă și a devenit un fel de reflex al celui care a suferit de foame și acum supracompensează mâncând mult, cumpărând multă mâncare chiar dacă nu o consumă, să aibă rezerve, ”că nu se știe”.

1. -imagine fara descriere- (cheltuieli-paste_39929600.jpg)

Anul acesta am întrebat cititorii noștri cât și-au propus să cheltuie pentru masa de Paște. Răspusul nu este unul care merge în direcția ”tradițională” însă de această dată din pluton se desprinde un județ unde se vor cheltui între 300 de lei și 400 de lei. 

Și locuitorii Capitalei vor cheltui mai puțin, între 200 și 300 de lei, ca și alte opt județe, Timiș, Cluj, Mureș, Brașov, Argrș, Iași, Vrancea Călărași.

În 11 județe sunt cei mai economi români, Covasna, Bihor, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița Năsăud, Harghita, Vâlcea, Dâmbovița, Ialomița, Constanța și Vaslui.

În restul județelor românii vor cheltui peste 400 de lei pentru masa de Paște.

3. -imagine fara descriere- (judete_86902000.jpg)

Risipa alimentară

Conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research în parteneriat cu Up România, se constată că șapte din zece români explorează strategii pentru a diminua cantitatea de mâncare aruncată la gunoi. Analiza relevă că femeile sunt mai receptive la implementarea acestor măsuri decât bărbații.

Principalele categorii de produse care ajung la gunoi sunt mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificație (35%) și fructele (34%). Studiul evidențiază că grupul cu vârste între 25 și 34 de ani menționează într-o proporție mai mare risipa mâncării gătite (65%), în timp ce bărbații aruncă mai multe legume decât femeile (42% bărbați vs. 33% femei).

Motivațiile principale ale risipei alimentare includ achiziționarea excesivă de produse și expirarea termenului de valabilitate înainte de a fi consumate (47%), precum și gătitul în exces (38%). Tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani sunt mai predispuși să achiziționeze în exces (56%) și să gătească mai mult decât pot consuma (49%), reflectând astfel o tendință către consumerism în stilul de viață al acestei categorii de vârstă.

În contextul crescut al conștientizării importanței gestionării eficiente a alimentelor, românii explorează diverse strategii pentru a reduce risipa alimentară. Printre acestea se numără depozitarea și congelarea corectă a alimentelor pentru a le prelungi perioada de consum (73%), evaluarea corectă a porțiilor de mâncare necesare pentru a găti doar cât este nevoie (71%), pregătirea unei liste de cumpărături care să fie respectată (71%) și achiziționarea de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (65%).

Femeile sunt mai dispuse să adopte aceste măsuri decât bărbații, dat fiind rolul lor mai activ în gestionarea alimentelor și a gospodăriei. Mai mult, persoanele mature peste 55 de ani sunt mai predispuse să depoziteze și să congeleze corect alimentele pentru a le prelungi perioada de consum (84%).

În privința planificării mesei de Paște, majoritatea românilor (79%) intenționează să păstreze tradiția luând masa acasă și consumând mâncare pregătită în propria locuință. Totodată, aproximativ trei din patru respondenți estimează că vor arunca în jur de 10% din cantitatea totală de alimente din gospodărie în perioada sărbătorilor pascale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9767
Diferența 0.0023
Zi precendentă 4.9744
USD
Azi 4.583
Diferența -0.0110
Zi precendentă 4.594
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 28-05-2024
EUR flag1 EUR = 4.9767 RON
USD flag1 USD = 4.5830 RON
GBP flag1 GBP = 5.8429 RON
CHF flag1 CHF = 5.0141 RON
AUD flag1 AUD = 3.0447 RON
DKK flag1 DKK = 0.6670 RON
CAD flag1 CAD = 3.3562 RON
HUF flag1 HUF = 0.0129 RON
JPY flag1 JPY = 0.0292 RON
NOK flag1 NOK = 0.4350 RON
SEK flag1 SEK = 0.4307 RON
XAU flag1 XAU = 345.4379 RON
Monede Crypto
1 BTC = 318580.05RON
1 ETH = 17796.75RON
1 LTC = 391.02RON
1 XRP = 2.45RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.04%
6 luni: 6.06%
12 luni: 6.07%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17780.92 0.57%
BET-BK 3230.93 0.11%
BET-FI 58294.88 -0.90%
BET-NG 1277.40 0.98%
BET-TR 37621.47 0.54%
BET-TRN 36693.77 0.55%
BET-XT 1505.87 0.55%
BET-XT-TR 3149.13 0.52%
BET-XT-TRN 3076.69 0.53%
BETAeRO 1065.29 -0.64%
BETPlus 2625.84 0.61%
RTL 39079.52 0.55%

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel