Dongguan, uzina unde 30.000 de angajați produc antene pentru Huawei

O uzină extrem de tehnologizată
O uzină extrem de tehnologizată

Dongguan este un oraș din sudul Chinei, unde 30.000 de muncitori produc echipamente pe care Huawei le vinde apoi operatorilor de telecomunicații din întreaga lume. O fabrică extrem de automatizată.

Uriașa clădire gri se ridică brusc în pădurea de bambus și copaci tropicali din Dongguan, în extremul sud al Chinei, în inima provinciei producătoare și exportatoare Guangdong. Privită din afară, această fabrică nu iese cu nimic în relief față de celelalte din jur. Dar pentru Huawei, campionul chinez în telecomunicații, este un site cheie. Acolo, în această fabrică care se întinde pe o suprafață de 3 kilometri pătrați, liderul în echipamente de telecomunicații produce unele dintre antenele 4G-5G pe care le vinde operatorilor din întreaga lume, routere Wi-Fi, convertoaree, dar și smartphone-uri, tablete și alte dispozitive conectate.

În total, 30.000 de angajați lucrează 10 ore pe zi în această fabrică inaugurată în 2008 și extinsă de atunci. În partea dedicată stațiilor de bază (unul dintre elementele critice ale antenelor), sunt organizate două „ture”, cu o oră de pauză pentru prânz și 10 minute de relaxare la fiecare două ore. Însă pe liniile de producție, muncitorii în haine albe, cu bonete galbene pe cap, abia se remarcă. Fabrica este în mare parte automatizată.

« No worker, no mistake »

În depozit, chiar la începutul procesului, un braț telecomandat alege componentele necesare, toate aranjate în cele aproape 2.800 de cutii negre ordonate pe rafturi de 10 metri înălțime. Piesele pornesc apoi către liniile de producție pe niște mici șine verzi ce traversează tot tavanul. Pe fiecare dintre aceste « picking stations », 3 persoane supraveghează expedierea componentelor. « No worker, no light, no mistake ! », explică reprezentanții fabricii. La sol, un robot autonom asemănător unui mic aspirator poate căra componentele ”cu spinarea”.

Pe liniile de producție propriu-zise, ​​acum este nevoie doar de 8 angajați, „față de 35 anterior”. Mașinile plasează cu precizie componentele pe plăcile de circuite. Cu recunoașterea imaginii și inteligența artificială, lucrătorii pot spune imediat dacă o piesă a fost așezată corect. Circuitele trec apoi printr-un cuptor încins până la 260 de grade, înainte de a fi testate, apoi integrate într-o carcasă de plastic și, într-un final, ambalate în cutii de carton. 

Situația s-a schimbat

Acest tipar de producție se regăsește și în alte fabrici ale Huawei din China, fie că sunt unități proprii sau ale unor subcontractanți. Capacitatea companiei de a produce la costuri reduse și la scară foarte mare a fost mult timp un avantaj decisiv față de rivalii Ericsson și Nokia care dețin, la rândul lor, întreprinderi în China. Dar străini fiind, nu au beneficiat niciodată de aceleași facilități (acces la teren etc.), ca să nu mai vorbim de accesul la cei trei operatori de telecomunicații chinezi, deserviți în mod covârșitor de Huawei. Avantaje care i-au permis gigantului din Shenzhen să se extindă în 170 de țări de la înființarea sa în 1987, vânzând antene cu un raport preț-calitate foarte bun.

Dar astăzi, creșterea salariilor în China, explozia prețului la transportul internațional de mărfuri din perioada pandemiei de Covid și sancțiunile americane care obligă Huawei să producă cipuri interne, odată ce sunt disponibile imediat pe piață, au redus decalajul competitiv. Atât de mult încât Huawei se pregătește acum să producă în Europa, dar inspirându-se din cele mai bune procese din China.

Grupul a demarat deja lucrările la prima sa fabrică din afara Chinei, în Alsacia, pentru a deservi mai rapid operatorii de telecomunicații europeni. Dar și pentru a se ancora pe termen lung pe Bătrânul Continent, într-un moment în care Thierry Breton, Comisarul European pentru Piața Internă, îndeamnă cele 27 de țări UE să restricționeze în continuare Huawei de la construirea rețelelor 5G pentru a se proteja de eventualele riscuri din partea Beijingului.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9707
Diferența -0.0004
Zi precendentă 4.9711
USD
Azi 4.6638
Diferența 0.0157
Zi precendentă 4.6481
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 22-09-2023
EUR flag1 EUR = 4.9707 RON
USD flag1 USD = 4.6638 RON
GBP flag1 GBP = 5.7329 RON
CHF flag1 CHF = 5.1566 RON
AUD flag1 AUD = 2.9882 RON
DKK flag1 DKK = 0.6668 RON
CAD flag1 CAD = 3.4561 RON
HUF flag1 HUF = 0.0128 RON
JPY flag1 JPY = 0.0315 RON
NOK flag1 NOK = 0.4322 RON
SEK flag1 SEK = 0.4182 RON
XAU flag1 XAU = 288.5847 RON
Monede Crypto
1 BTC = 124196.01RON
1 ETH = 7433.49RON
1 LTC = 302.96RON
1 XRP = 2.37RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.94% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.40%
6 luni: 6.50%
12 luni: 6.63%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 14378.17 0.00%
BET-BK 2638.40 -0.07%
BET-FI 53808.10 -1.59%
BET-NG 1071.16 0.09%
BET-TR 28991.65 0.00%
BET-TRN 28391.59 0.00%
BET-XT 1236.40 -0.14%
BET-XT-TR 2477.06 -0.14%
BET-XT-TRN 2428.84 -0.14%
BETAeRO 896.30 -0.30%
BETPlus 2138.37 0.00%
RTL 31158.27 0.08%

Opinii

Profesorul de economie, Mircea Coșea
Siemens Energy înregistrează pierderi uriașe datorită unor problemele cu turbinele eoliene
Profesorul de economie, Mircea Coșea

S-a reinventat meseria de ”socotitor”

Puțină istorie: prin anii ”50, în prima fază a...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2023 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1