Trecerea la moneda unică europeană, un moment istoric pentru orice stat din estul continentului, vine la pachet cu amintiri neplăcute. Iar Grecia este cel mai apropiat exemplu de ce poate merge prost atunci când speranțele sunt mai mari decât realitatea.
Frica de scumpiri: „o cafea va costa dublu!”
E suficient să stai câteva minute într-un mic magazin din Sofia ca să simți tensiunea: „Totul se va scumpi! N-auzi ce zic toți la televizor?” spune o vânzătoare care încă socotește instinctiv în leva.
Mulți bulgari sunt convinși că adoptarea euro va aduce scumpiri peste noapte. Nu neapărat din cauza cursului de schimb — stabilit clar: 1 euro = 1,95583 leva — ci din cauza rotunjirilor abuzive. E același fenomen care a provocat revoltă tăcută în Grecia, în 2002.
Atunci, în doar câteva luni, prețurile la produse de bază – cafea, pâine, transport – au crescut simțitor, chiar dacă statisticile oficiale arătau doar o inflație modestă. Diferența dintre cifre și viața reală a creat o prăpastie de neîncredere care, ani mai târziu, s-a transformat într-o criză economică devastatoare.
Eurofobie cu iz politic: „Ne pierdem țara!”
În Bulgaria, temerile economice sunt dublate de cele identitare. Partide naționaliste precum Vazrazhdane au transformat moneda europeană în simbolul pierderii suveranității.
Mesajul lor e simplu: dacă renunțăm la leva, ne vindem țara. Au organizat proteste, au incendiat simbolic bancnote euro și cer organizarea unui referendum. Președintele Rumen Radev, cunoscut pentru pozițiile eurosceptice, nu a condamnat aceste ieșiri, ci a alimentat retorica anti-Bruxelles.
Asemănările cu Grecia sunt izbitoare. Și acolo, în anii post-adopție, sentimentul de „dictat extern” a crescut exploziv, culminând cu proteste de stradă și o criză politică prelungită.
Citește și: Fitch a îmbunătăţit ratingul Bulgariei la "BBB plus". România, la un pas de "Junk"
Între frică și oportunitate: cine trage Europa înainte?
Nu toată Bulgaria se teme de euro. În Sofia și marile orașe, adoptarea monedei unice e văzută ca o garanție de modernizare. Tinerii și mediul de afaceri consideră că stabilitatea monetară și integrarea completă în mecanismele UE vor aduce mai multe investiții, salarii mai bune și o protecție economică reală.
Premierul bulgar promite că intrarea în zona euro va aduce o creștere economică anuală de 2,7% și mai multe fonduri europene. De altfel, Bulgaria deja respectă criteriile de convergență: inflația este sub control, datoria publică mică, iar deficitul bugetar în limite.
Pentru a evita capcanele din trecutul grecesc, guvernul a introdus măsuri stricte:
prețuri afișate în ambele monede până la sfârșitul lui 2025;
controale active și sancțiuni de până la 500.000 de euro pentru comercianții care scumpesc artificial produsele;
o campanie de educare a populației.
Lecția amară a Greciei: o cafea, un simbol al eșecului
În 2002, Grecia a fost întâmpinată cu aplauze în zona euro. Presa europeană vorbea despre „triumful democrației elene”. În realitate, în spatele zâmbetelor oficiale, populația resimțea creșteri de prețuri, confuzie și anxietate.
Citește și: Naţionaliştii bulgari au protestat faţă de adoptarea monedei euro
Rotunjirile făcute de comercianți au fost doar începutul. Apoi au venit împrumuturile ieftine, boom-ul imobiliar, risipa bugetară și, în cele din urmă, colapsul. Iar Grecia s-a trezit captivă într-o monedă pe care nu o putea controla și cu datorii pe care nu le mai putea plăti.
Bulgaria are șansa să învețe din acel eșec — dar are și riscul să îl repete dacă nu gestionează tranziția cu luciditate.
Final deschis: miraj sau miraj spulberat?
Adoptarea euro nu este, în sine, o garanție de prosperitate. Poate fi un pas major spre stabilitate și dezvoltare — sau o ușă deschisă spre frustrare și dezechilibru social.
Bulgaria e astăzi la o răscruce, iar întrebarea care planează peste toți este simplă:
Vor fi euro și încrederea pierdută mai greu de convertit decât leva?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.