Paradisul politicienilor. Funcții mai tari decât șefia de partid

18 ian 2019 / 15:33
Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, la o reuniune a șefilor instituțiilor de audit din UE
Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, la o reuniune a șefilor instituțiilor de audit din UE

O serie de politicieni au abandonat funcții politice înalte, precum președinția unor partide sau de Cameră a Parlamentului, sau statutul de ”eminență cenușie” a politicii pentru sinecuri confortabile și bine plătite în instituțiile financiare ale statului a căror conducere este desemnată de Legislativ. Setea de putere s-a dovedit un stimulent insuficient în fața confortului asigurat de o ”pensionare” bănoasă și, deseori, prematură. Practic, o parte a funcțiilor de conducere din instituțiile de control sau reglementare în domeniul financiar și economic sunt rezervate pentru politicienii deja sastisiți de morbul puterii, indiferent dacă au sau nu pregătirea necesară pentru sinecurile rezervate.

 Unul dintre cele mai recente retrageri din politică în mediul financiar, mai exact în ”Olimpul” BNR, este cea a liberalului Eugen Nicolăescu, numit în 2017 viceguvernator al Băncii Naționale. Experiența și doctoratul în economie îl recomandau pentru funcție, însă Nicolăescu a pus capăt fără regrete unei cariere politice de succes. A fost deputat timp de 17 ani, de două ori ministru al Sănătății, șef de organizație județeană a PNL, vicepreședinte la nivel național și lider de grup al deputaților liberali. La momentul ieșirii din politică era unul dintre cei mai influenți liberali.

El a luat locul rămas vacant în Consiliul de Administrație al BNR în urma demisiei lui Bogdan Olteanu (PNL), acuzat de trafic de influență, ce ar fi fost comis înainte de a ajunge la Banca centrală. CV-ul nu-l recomanda pentru postul de viceguvernator BNR. A studiat dreptul și a încercat să obțină doctoratul în filosofie, dar a fost exmatriculat din cauza absențelor cauzate de implicarea în politică. Ce-i drept, a obținut o diplomă de MBA după niște cursuri organizate de Institutul Bancar Român în comun cu Universitatea din Seattle, dar nu activat deloc în domeniu. În 2006, la numai 35 de ani, a devenit cel mai tânăr președinte al Camerei Deputaților, căpătând reputația de ”eminență cenușie” a liberalilor din Parlament și cel care a negociat cu PSD menținerea guvernului minoritar al lui Călin Popescu-Tăriceanu. Perspectivele erau strălucite, dar Olteanu s-a decis să se retragă din politică în 2009, la doar 38 de ani, fiind răsplătit pentru serviciile aduse partidului cu funcția de la BNR. Însă ”pensionarea” timpurie nu a durat. DNA l-a acuzat în 2016 că a intermediat, în 2008, numirea unui guvernator al rezervației Delta Dunării agreat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, de la care ar fi primit un milion de euro, astfel că Olteanu a demisionat.

Citește și: Leonardo Badea este noul șef al Autorității de Supraveghere Financiară

Și Curtea de Conturi este un loc în care s-au oploșit politicienii dezabuzați. Actualul președinte, Mihai Busuioc, a fost socotit un ”tehnocrat” atunci când Sorin Grindeanu, în 2017, l-a numit secretar general al Guvernului. Busuioc a fost însă o piesă importantă în conflictul izbucnit ulterior între Liviu Dragnea  și Grindeanu. Premierul l-a demis pe Busuioc, dar acesta a fost imediat reinstalat de către noul prim-ministru Mihai Tudose. După numai câteva luni, în octombrie 2017, Parlamentul l-a numit președinte al Curții de Conturi, unde are un salariu anual estimat la este 150.000 de lei pe an. Busuioc a absolvit Școala de subofițeri de poliție din Câmpina și apoi a făcut dreptul la Universitatea ”Nicolae Titulescu”. 

”Clubul seniorilor” de la Curtea de Conturi

Busuioc a preluat postul de la Nicolae Văcăroiu (PSD), fostul prim-ministru din perioada 1992-1996. Acesta a renunțat, în 2008, la a doua funcție în stat, cea de președinte al Senatului, pentru șefia autorității de conturi a României. Atunci avea 64 de ani și era pe finalul unei cariere politice în timpul căreia a devenit și președinte interimar al României timp de o lună, odată cu prima suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu.

Și Ilie Sârbu s-a retras la Curtea de Conturi, într-un moment în care atinsese apogeul carierei sale politice. A fost ministru al Agriculturii de două ori, iar în anul 2015, când Parlamentul l-a numit vicepreședinte al Curții, era liderul grupului senatorial al PSD și socotit mâna dreaptă a președintelui partidului și premierului Victor Ponta care, de altfel, îi este și ginere. La momentu retragerii sale din politică, s-a speculat că Sârbu urma să devină chiar președintele Curții de Conturi după încheierea mandatului lui Văcăroiu, însă excluderea din partid a lui Ponta a făcut acest plan irealizabil. Ilie Sârbu este absolvent de Teologie, devenind licențiat în Economie abia la 50 de ani, însă diploma l-a făcut eligibil pentru Curtea de Conturi. Un alt social-democrat, Cosmin Necula, a devenit deputat la 31 de ani și apoi s-a mutat la Senat. La 41 de ani, se săturase deja de politică astfel că în 2014, a fost numit cu sprijinul PSD în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi pentru un mandat de nouă ani. Ce-i drept, studiile și experiența acumulată în politică nu ar ridica semne de întrebare legate de competența sa pentru această funcție.

Paradisul de la ASF

Sinecuri foarte vânate de politicienii fără ambiții mari în cariera politică au fost și posturile din cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) până când acestea au fost contopite, în 2013, în Autoritatea de Supraveghere Financiară. Funcții ispititoare până și pentur liderii de partid. În ianuarie 2010, Daniela Popa a demisionat din calitatea de deputat și cea de președinte al Partidului Conservator pentru șefia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Marian Sârbu, de două ori ministru al Muncii în guvernele PSD, a fost ales în 2010 președinte al nou înființatului UNPR. Nu a stat decât doi ani în această funcție la care a renunțat imediat ce s-a ivit postul vancat de președinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Mutarea nu a fost însă una cu noroc. Când în 2013, a fost înființată ASF, a devenit prim-vicepreședintele acesteia, însă PDL a contestat la Curtea Constituțională numirea sa invocând faptul că Sârbu nu a vea expertiza necesară, el fiind absolvent de drept. CCR a admis sesizarea, iar Sârbu a trebuit să demisioneze. La numai o lună, în august 2014, guvernul Ponta i-a găsit un post călduț, de data asta în diplomație, de consul la Dubai, post pe care l-a ocupat până în martie 2015, când s-a reîntors la ASF într-un post de consilier al președintelui Mișu Negrițoiu. În ianuarie 2016, o instanță l-a obligat să restituie ASF 56.000 de lei, bani pe care îi încasase ilegal ca primă de vacanță.

Citește și: Val de arestări la Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia

În 2013, USL l-a desemnat ca primul președinte al ASF, pe liberalul Dan Radu Rușanu. Acesta fusese 13 ani parlamentar și la momentul respectiv era socotit unul dintre apropiații președintelui PNL, Crin Antonescu. La 63 de ani, Rușanu era însă pregătit să iasă din politică. Ieșirea nu a fost cu noroc. Procurorii l-au pus sub acuzare în dosarul ”Carpatica” după numai un an de la numire și Rușanu a trebuie să renunțe la funcție. Finalmente a fost achitat, iar acum se judecă cu statul române pentru despăgubirile pe care le-a reclamat pentru tratamentul la care a fost supus pe durata anchetei penale.

Actualul președinte al ASF, Leonardo Badea, provine tot din mediul politic, la care însă a renunțat la numai 42 de ani, în 2017, după un mandat de senator și unul de deputat, pe care tocmai îl câștigase la alegerile din 2016. Tot pe la ASF, s-au retras și Gheorghe Albu, deputatul care s-a ocupat ani de zile de banii PDL, Dorina Mihăilescu, deputat PSD în două legislaturi, și Tudor Baltă, fost deputat PSD. 

 

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.7274
Diferența 0.0058
Zi precendentă 4.7216
USD
Azi 4.2656
Diferența 0.0418
Zi precendentă 4.2238
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 19-08-2019
EUR flag1 EUR = 4.7274 RON
USD flag1 USD = 4.2656 RON
GBP flag1 GBP = 5.1830 RON
CHF flag1 CHF = 4.3506 RON
AUD flag1 AUD = 2.8909 RON
DKK flag1 DKK = 0.6338 RON
CAD flag1 CAD = 3.2083 RON
HUF flag1 HUF = 0.0146 RON
JPY flag1 JPY = 0.0401 RON
NOK flag1 NOK = 0.4744 RON
SEK flag1 SEK = 0.4409 RON
XAU flag1 XAU = 207.0308 RON
Monede Crypto
1 BTC = 45545.82RON
1 ETH = 851.93RON
1 LTC = 330.33RON
1 XRP = 1.22RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.63% p.a.
ROBOR:
3 luni: 3.09%
6 luni: 3.17%
12 luni: 3.27%
EURIBOR:
3 luni: -0.3100%
6 luni: -0.2300%
12 luni: -0.1120%
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 9038.05 0.03%
BET-BK 1685.52 0.19%
BET-FI 39877.82 -0.61%
BET-NG 729.21 0.34%
BET-TR 14465.33 0.04%
BET-XT 816.88 -0.01%
BET-XT-TR 1315.21 0.00%
BETPlus 1350.43 0.04%
RTL 18837.13 -0.01%

Opinii

Mugur Isărescu spune că trebuie găsită o soluție

Guvernatorul BNR: Este puşcărie curată pentru un bancher

Băncile au bani, însă nu pot...

Amnistia fiscală poate genera neînțelegeri

Care sunt riscurile amnistiei fiscale. Ce spun analiștii

Amnistia fiscală este un act normativ...

Numărul locurilor de muncă vacante au ajuns la 1,93 milioane

Comunicate de presa

Călin Rangu

Călin Rangu, numit pentru un nou mandat la conducerea ISF

Astazi 7 august 2019 Consiliul ASF a numit...

Maarten Deboo
Bucureștenii pot gusta din bucătăria țărilor asiatice
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza
Meduza

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
business.n-nxt.27