DCBusiness Actualitate Stiri Venitul minim de incluziune. Cine sunt beneficiarii și ce sume primesc

Venitul minim de incluziune. Cine sunt beneficiarii și ce sume primesc

Lei / Foto: DCBusiness
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, împreună cu Banca Mondială și cu sprijinul autorităților locale, a implementat, de la 1 ianuarie 2024, Venitul Minim de Incluziune (VMI).

Acest program social are scopul de a sprijini persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile, prin acordarea unui venit lunar.

Beneficiarii VMI

Beneficiarii VMI sunt persoanele și familiile care îndeplinesc următoarele condiții:

  • Au un venit net mai mic decât nivelul maxim stabilit de lege;

  • Sunt în situație de sărăcie sau risc de excluziune socială;

  • Sunt persoane singure, familii cu copii sau persoane în vârstă.

Cuantumul VMI

Cuantumul VMI se stabilește în funcție de tipul de beneficiu acordat și de numărul de membri ai familiei.

Ajutor de incluziune:

  • Persoana singură: 275 lei/lună;

  • Persoana singură peste 65 de ani: 400 lei/lună;

  • Membru de familie: 275 lei/lună.

  • Ajutor pentru familiile cu copii:

  • Copil cu vârsta până la 18 ani: 700 lei/lună;

  • Copil cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani, aflat în învățământ superior: 700 lei/lună;

  • Membru de familie adult: 275 lei/lună.

Beneficii suplimentare

În plus față de acordarea VMI, beneficiarii vor putea primi și alte sume precum:

Bursa socială pentru copiii din familiile beneficiare de VMI;

Asigurarea medicală pentru vârstnicii institucionalizați;

Integrarea pe piața muncii pentru persoanele apte de muncă.

Venitul minim de incluziune este un program social important, care va avea un impact pozitiv asupra vieții persoanelor și familiilor aflate în situații vulnerabile. Prin acordarea unui venit lunar, acest program va contribui la îmbunătățirea nivelului de trai al acestor persoane, la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale și la promovarea incluziunii sociale.

Pentru obținerea acestui sprijin este necesară depunerea unei singure cereri, indiferent de numărul și categoria de ajutoare financiare de care poate beneficia o familie/persoană singură. VMI se acordă într-o plată unică lunară aferentă, potrivit legii.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat la Conferința Ministerială privind venitul minim de incluziune, care a avut loc la Bruxelles, pe 18 ianuarie 2024. La conferință, ministrul a subliniat angajamentul României de a sprijini persoanele și familiile aflate în dificultate și de a le ajuta să se integreze pe piața muncii.

În discursul său, ministrul Bucura-Oprescu a declarat că peste 15 milioane de europeni se confruntă cu sărăcia. Ea a subliniat că este nevoie de măsuri concrete și eficiente de incluziune socială, care să sprijine atât persoanele vulnerabile care nu pot munci, cât și pe cele apte de muncă.

În acest sens, România implementează reforma privind venitul minim de incluziune, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Acest program social are scopul de a asigura un venit minim tuturor persoanelor și familiilor aflate în situație de sărăcie sau risc de excluziune socială.

În prezent, în România, sunt înregistrați circa 214.000 de beneficiari ai venitului minim de incluziune. Acest număr este în creștere, pe măsură ce autoritățile locale și centrele de asistență socială informează populația despre acest program.

Reforma venitului minim de incluziune este un pas important în direcția reducerii sărăciei și a excluziunii sociale în România. Acest program social oferă o șansă persoanelor și familiilor aflate în dificultate de a-și îmbunătăți situația economică și de a se integra pe piața muncii.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.