Informaţiile privind ostilităţile din Nagorno-Karabah sunt sursa celor mai grave îngrijorări, a indicat pe Twitter preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Acţiunile militare trebuie să înceteze, cât mai urgent, pentru a împiedica orice escaladare. O revenire imediată la negocieri, fără condiţii prealabile, este singura cale posibilă, a adăugat el.
La rândul său, Franţa le-a cerut Armeniei şi Azerbaidjanului să pună capăt ostilităţilor şi să reia în cel mai scurt timp dialogul, după ce Erevanul a declarat duminică legea marţială în urma ciocnirilor cu forţele azere în regiunea Nagorno-Karabah.
'Franţa este extrem de îngrijorată de confruntări, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei franceze Agnes bon der Muhll. Într-un comunicat al MAE francez se arată că Parisul, alături de partenerii săi rus şi american, îşi reiterează angajamentul faţă de ajungerea la o soluţie negociată şi durabilă a conflictului în regiunea Nagorno-Karabah, cu respectarea dreptului internaţional.
Război în Nagorno-Karabakh A fost declarată legea marțială
În schimb, Turcia i-a cerut Armeniei să înceteze imediat acţiunile contra Azerbaidjanului care vor arunca regiunea în foc.
Cel mai mare obstacol pentru pace şi stabilitate în Caucaz este poziţia ostilă a Armeniei şi această ţară trebuie să renunţe imediat la această ostilitate care va trimite regiunea în foc, a declarat duminică ministrul apărării turc, Hulusi Akar. El a adăugat că
Ankara va susţine Azerbaidjanul cu toate resursele sale.
Armenia a declarat duminică legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea disputată Nagorno-Karabah cu Azerbaidjanul.
Erevanul susţine că Azerbaidjanul a comis un atac aerian şi de artilerie asupra regiunii Nagorno-Karabah, în timp ce partea azeră afirmă că nu a făcut altceva decât să răspundă la o agresiune a forţelor armene, care - potrivit autorităţilor de la Baku - au lansat atacuri deliberate şi ţintite de-a lungul liniei frontului.