Capcana mașinilor second-hand: peste jumătate au fost lovite! Ce riști să cumperi
13 Aprilie 2026
Produsele din supermarket devin tot mai mici fără ca prețurile să scadă. Fenomenul „shrinkflation” lovește consumatorii și ascunde scumpiri reale.
De ce s-au micșorat produsele din supermarket. „Shrinkflation”, strategia tăcută prin care plătim mai mult pe mai puțin
Tot mai mulți consumatori observă că produsele preferate din supermarket par „la fel”, dar se termină mai repede. Nu este o iluzie, ci un fenomen economic bine cunoscut – shrinkflation – prin care companiile reduc cantitatea produselor fără a modifica vizibil prețul.
Ce este shrinkflation și cum funcționează
Shrinkflation este o strategie prin care producătorii micșorează gramajul sau volumul produselor, menținând ambalajul similar și, de multe ori, același preț. Practic, consumatorul plătește mai mult pe unitatea de produs, fără să simtă imediat creșterea.
Fenomenul nu este nou, dar a devenit mult mai vizibil în ultimii ani, pe fondul inflației ridicate și al creșterii costurilor de producție. De la ciocolată și snacksuri, până la detergenți sau produse lactate, tot mai multe articole au suferit astfel de „ajustări”.
De ce recurg companiile la această strategie
Motivul principal este presiunea costurilor. Producătorii se confruntă cu scumpiri pe lanțul de aprovizionare: materii prime mai scumpe, energie, transport și salarii în creștere. În loc să majoreze direct prețurile – riscând să piardă clienți – aleg o variantă mai discretă.
Shrinkflation este, în esență, o metodă de a „ascunde” inflația. Consumatorii sunt mai sensibili la creșterea prețurilor decât la reducerea cantității, iar acest comportament este bine cunoscut în marketing.
În plus, competiția acerbă din retail îi obligă pe producători să mențină prețuri psihologice – de exemplu 9,99 lei – chiar dacă asta înseamnă reducerea gramajului.
Cum afectează consumatorii
Impactul este direct asupra bugetului: oamenii ajung să cumpere mai des același produs, cheltuind mai mult pe termen lung. Problema este că fenomenul nu este întotdeauna evident, mai ales când ambalajul rămâne aproape neschimbat.
În unele cazuri, diferențele sunt subtile: o ciocolată care avea 100 de grame ajunge la 90 sau chiar 80 de grame, o pungă de chipsuri pierde câteva zeci de grame, iar un detergent are mai puține spălări decât înainte.
Este legal shrinkflation?
Da, practica este legală, atâta timp cât informațiile despre cantitate sunt corect afișate pe ambalaj. Totuși, autoritățile din mai multe țări europene analizează măsuri pentru a crește transparența, inclusiv obligativitatea semnalării clare a modificărilor de gramaj.
În România, legislația nu interzice shrinkflation, dar protecția consumatorului poate interveni dacă există practici înșelătoare, cum ar fi ambalaje care induc în eroare.
Cum se pot proteja consumatorii
Singura metodă reală de protecție rămâne atenția la detalii. Compararea prețului pe kilogram sau pe litru devine esențială, nu doar prețul afișat pe produs.
De asemenea, schimbarea obiceiurilor de cumpărare și orientarea către produse alternative sau mărci proprii ale retailerilor pot reduce impactul acestui fenomen.
Shrinkflation arată, în fond, că inflația nu dispare, ci doar își schimbă forma. Iar pentru consumatori, asta înseamnă că presiunea asupra bugetului rămâne, chiar și atunci când eticheta de preț pare neschimbată.
Chiar dacă această practică este legală, ea se află la limita bunului simț. Cei mai mulți cumpărători aleg produsele de pe raft fără să verifice gramajul, mai ales că modificările sunt, de regulă, subtile. În aceste condiții, mulți își dau seama abia ulterior că, în realitate, plătesc mai mult pentru o cantitate mai mică. Astfel, deși legală, practica ridică semne de întrebare din punct de vedere moral. În acest context, ar putea fi necesară o modificare legislativă care să oblige producătorii să semnaleze vizibil reducerea cantităților.