DCBusiness Finante România bifează un jalon-cheie din PNRR

România bifează un jalon-cheie din PNRR

Modificarea PNRR
România a îndeplinit integral și la termen Ținta 267 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un jalon considerat strategic pentru integrarea economiei românești în industriile europene de vârf, potrivit unui anunț făcut joi de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Jalonul vizează participarea României la un proiect european major din domeniul semiconductorilor și al procesoarelor cu consum redus de energie, cu termen-limită 31 decembrie 2025.

Proiect strategic în domeniul cipurilor

Ținta 267 este aferentă Componentei C9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiția 4 – Proiecte transfrontaliere și multinaționale, și are ca obiect participarea României la Proiectul Important de Interes European Comun (IPCEI) „Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare”.

Conform MIPE, România nu doar că a îndeplinit angajamentele asumate prin PNRR, dar le-a și depășit: au fost selectate peste 10 entități participante sau asociate, iar valoarea totală a proiectelor contractate depășește 375 milioane de euro, peste pragul minim de 360 milioane de euro prevăzut în PNRR.

Un proiect „repornit” din mers

Ministerul subliniază că atingerea acestui jalon a fost posibilă după ce proiectul a fost „readus pe traiectoria de implementare”, în urma deblocării procedurilor administrative și relansării analizelor la nivel guvernamental. Potrivit comunicatului, procesul a fost repornit în mandatele miniștrilor Radu Miruță și Dragoș Pîslaru, iar livrarea efectivă a rezultatului a fost realizată de echipele din MIPE și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Finalizarea contractării a avut loc în primele zile de mandat ale ministrului Irineu Darău, invocându-se continuitatea instituțională.

Contracte, bani și primele plăți

Colaborarea dintre MIPE și MEDAT s-a concretizat prin:

- 23 de contracte de finanțare semnate, cu participanți direcți și indirecți;

- investiții angajate de peste 375 milioane de euro din fonduri europene;

- plăți de aproximativ 112 milioane de lei efectuate în decembrie 2025, aferente contractelor semnate în 2024 cu participanții direcți din cadrul IPCEI.

Structura proiectului este concepută astfel încât investițiile europene majore să genereze un ecosistem național, în care companii, universități și institute de cercetare să colaboreze pentru dezvoltarea de tehnologii și competențe cu valoare adăugată ridicată.

Miza economică și pașii următori

Reprezentanții MIPE susțin că îndeplinirea acestei ținte confirmă capacitatea României de a livra proiecte mari și complexe atunci când există coordonare instituțională și decizie politică. Pe acest fond, autoritățile anunță că România se pregătește să participe la noi inițiative europene de tip IPCEI, în domenii precum inteligența artificială, semiconductori avansați, infrastructură digitală, biotehnologii, vehicule curate și autonome, materii prime critice sau tehnologii nucleare inovatoare.

În acest context, MIPE și MEDAT lansează un apel către companii, universități și institute de cercetare interesate să se implice în viitoarele proiecte europene strategice, aflate în pregătire la nivelul Uniunii Europene.

Mesajul autorităților este unul clar: dezvoltarea economică bazată pe tehnologie și investiții cu valoare adăugată este prezentată nu ca o promisiune, ci ca o direcție confirmată prin rezultate concrete – chiar dacă succesul actual vine după întârzieri și relansări administrative care arată cât de fragil rămâne, în practică, mecanismul de implementare al marilor proiecte din PNRR.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.