DCBusiness Articole recomandate Planul care trebuia să-i protejeze pe maghiari s-a întors împotriva lor

Planul care trebuia să-i protejeze pe maghiari s-a întors împotriva lor

Maghiarii se confruntă cu probleme majore de aprovizionare
Un plan menit să îi protejeze pe maghiari de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană înainte de sărbători s-a întors împotriva lor, retailerii raționalizând alimentele de bază, gest care amintește de întunecatele vremuri din timpul comunismului.

În urma unei măsuri luate de guvernul premierului Viktor Orban de a plafona prețurile la alimentele de bază, retailerul Aldi limitează cantitățile pe care clienții le pot cumpăra, ce pildă aceștia pot cumpăra doar 1 kilogram de cartofi și un singur litru de lapte pe vizită, din cauza creșterii cererii. 

Alte lanțuri de magazine alimentare, precum Spar, Lidl și Tesco, au introdus restricții similare. Acest lucru îi determină pe unii să se întrebe cum vor coace tradiționalul "bejgli", un produs de patiserie de Crăciun prezent pe mesele ungurești, umplut de obicei cu semințe de mac sau nuci.

Eforturile lui Orban de a limita prețurile la alimente fac parte dintr-un efort de a plafona costurile pentru orice, de la combustibil până la chiar și creditele ipotecare, pentru a-i ajuta pe maghiari să facă față crizei costului vieții din Europa. Însă banca centrală a națiunii spune că măsurile au avut efect de bumerang, creând penurii și determinând creșterea prețurilor într-una dintre cele mai deschise economii din lume.

Guvernul estimează că inflația de 22,5%, care este cea mai rapidă din UE, va ajunge la 25% până la sfârșitul anului. În noiembrie, prețurile la alimente au crescut cu 49% față de anul trecut, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul mediei blocului comunitar. 

Aceste date vor forța probabil banca centrală să își majoreze semnificativ prognoza privind inflația cu privire la ratele dobânzilor și să mențină nivelul de referință la 13%. Rata cheie efectivă se află deja la 18%, după o majorare de urgență a dobânzii în octombrie. 

Guvernul a fost deja forțat să dea înapoi, o penurie de benzină la nivel național obligându-l pe Orban să renunțe la plafonarea prețului la carburanți în această lună. Săptămâna trecută, însă, a prelungit plafonul pentru alimentele de bază până la sfârșitul lunii aprilie, inclusiv pentru zahăr, făină, ulei de floarea-soarelui și unele tipuri de carne.

Rafturile cu alimente sunt în continuare aprovizionate în Ungaria - deși multe dintre ele cu produse alternative la bunurile care sunt plafonate, cu prețuri chiar mai mari. Prețul zahărului pudră, de exemplu, a crescut cu 122% față de februarie, în timp ce laptele cu 1,5% grăsime a crescut cu 90% față de laptele obișnuit cu 2,8%, potrivit unui studiu al băncii centrale publicat săptămâna trecută. 

Acest lucru a stârnit un semnal de alarmă la banca centrală, guvernatorul Gyorgy Matolcsy declarând luna aceasta în fața legislatorilor că plafoanele de preț trebuie eliminate "imediat" pentru a ține inflația sub control.

"Dacă această politică economică continuă, atunci vom pierde un deceniu, ne vom confrunta cu stagnare și stagflație", a declarat Matolcsy pe 5 decembrie. "Încă mai putem preveni acest lucru acum - nu vom putea să o facem anul viitor."

Citește și: 

Magazine din Ungaria raționalizează unele alimente iar inflația a explodat

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele