DCBusiness Finante Noi propuneri privind Pilonul II de pensii. Pilonul III are frâna pusă

Noi propuneri privind Pilonul II de pensii. Pilonul III are frâna pusă

Fiecare poate verifica personal câți bani are acumulați
Reprezentanții Confederației Patronale Concordia au propus, marți, introducerea posibilității de plată anticipată a sumelor acumulate în Pilonul 2 de pensii în cazuri de boli grave, pe baza unor documente medicale stricte. În plus, patronatul atrage atenția asupra riscului de dublă taxare la Pilonul 3, unde contribuțiile sunt considerate „bani strict privați”.

Plăți excepționale pentru situații medicale critice

Iulian Lolea, macroeconomist în cadrul Concordia, a declarat în cadrul dezbaterii publice organizate de Ministerul Muncii că un astfel de mecanism ar trebui să existe în sistemul de pensii private obligatorii, pentru a răspunde unor situații limită. „Am observat din spațiul public și din discuțiile cu oameni din mediul nostru că există această nevoie sensibilă: dacă ai o boală gravă, să poți accesa anticipat o parte din banii din Pilonul 2. Propunem să existe această posibilitate, dar cu documente justificative stricte, ca să se evite orice tentativă de eludare”, a spus acesta.

Lolea a subliniat că sistemul de pensii private trebuie să-și atingă scopul inițial – de a oferi o sursă suplimentară de venit la bătrânețe – dar că, asemenea altor state, ar trebui să includă și mecanisme de protecție pentru situații de criză medicală.

Pilonul 3, „bani privați” și risc de dublă taxare

În ceea ce privește Pilonul 3, economiștii Concordia cer mai multă atenție pentru că aceste contribuții provin exclusiv din economiile personale ale participanților și nu din redistribuirea CAS, ca în cazul Pilonului 2.

„La Pilonul 3 sunt doar banii oamenilor, deja taxați, exceptând deductibilitatea de 400 de euro. Este pilonul care degrevează Pilonul 1 și Pilonul 2 și ar trebui încurajat, nu descurajat prin dublă taxare. Deductibilitatea de 400 de euro a rămas la un nivel stabilit acum mai bine de 10 ani, când reprezenta peste 7% din salariul mediu. Astăzi, raportul este mult mai mic, iar stimulentul fiscal și-a pierdut din forță”, a avertizat Lolea.

ASF recunoaște limitările actuale

La dezbatere, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Armeanu, a confirmat că limita deductibilității reprezintă o frână pentru dezvoltarea Pilonului 3. „Contribuțiile se plafonează undeva la 33 de euro pe lună, echivalentul a 400 de euro pe an. Este o limită stabilită acum zece ani și rămasă neschimbată. Deși Pilonul 3 s-a dezvoltat puternic – aproape un milion de participanți și peste un miliard de euro în active – această plafonare afectează creșterea”, a explicat Armeanu.

Citește și: Pensionarii, luați la bani mărunți. Noi prevederi fiscale: impozit, CASS, plafon

El a precizat că, din punct de vedere legislativ, toți cei trei piloni de pensii private sunt tratați la fel, având același rol: obținerea unei pensii suplimentare. Totuși, recunoaște că stimulentele fiscale nu au evoluat odată cu creșterea salariilor.

Pilonii de pensii, în centrul dezbaterilor publice

Dezbaterea organizată de Ministerul Muncii pe tema proiectului de lege privind plata pensiilor private readuce în atenție modul în care cei trei piloni de pensii – public, administrat privat și voluntar – pot fi echilibrați pentru a oferi sustenabilitate și protecție socială.

Propunerile Concordia și reacțiile ASF reflectă tensiunea dintre nevoia de disciplină bugetară și stimularea economisirii private, într-un context în care populația României îmbătrânește accelerat și presiunea pe sistemul public de pensii crește.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.