DCBusiness Actualitate Stiri 5 milioane de pensionari, afectați de modificarea calculului pensiilor

5 milioane de pensionari, afectați de modificarea calculului pensiilor

Ce și cum calculăm
Legea 360/2023, care este noua lege a peniilor, aduce o serie de modificări importante sistemului public de pensii din România. Aceste modificări vizează, în principal, eliminarea inechităților dintre beneficiarii sistemului și restabilirea încrederii în acesta.

Principalele modificări

Creșterea punctului de pensie de la 1.760 de lei la 2.032 de lei, o creștere de 13,8%. Această creștere se reflectă în toate pensiile, indiferent de categoria de pensie sau de data la care a fost acordată.

Impozitarea pensiilor mai mari de 2.000 de lei, cu 10% din diferența dintre pensie și plafonul de 2.000 de lei. Această măsură va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, care vor putea fi folosite pentru a îmbunătăți sistemul public de pensii.

Opțiunea pentru continuarea activității dincolo de vârsta de pensionare, până la 70 de ani. Această măsură va permite pensionarilor care doresc să continue să lucreze să o facă, beneficiind de o pensie suplimentară.

Termenul de contestare a deciziilor caselor teritoriale de pensii (45 de zile), care se aplică de la 1 ianuarie 2024. Această măsură va oferi pensionarilor mai mult timp pentru a contesta deciziile care le afectează drepturile.

Creșterea punctului de pensie va duce la o creștere a tuturor pensiilor, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al pensionarilor. Impozitarea pensiilor mai mari de 2.000 de lei va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, care vor putea fi folosite pentru a îmbunătăți sistemul public de pensii. Opțiunea pentru continuarea activității dincolo de vârsta de pensionare va permite pensionarilor care doresc să continue să lucreze să o facă, beneficiind de o pensie suplimentară. Termenul de contestare a deciziilor caselor teritoriale de pensii va oferi pensionarilor mai mult timp pentru a contesta deciziile care le afectează drepturile.

Creșterea punctului de pensie

Punctul de pensie, unitatea de măsură a pensiilor, a crescut de la 1.760 de lei la 2.032 de lei, o creștere de 13,8%. Această creștere se reflectă în toate pensiile, indiferent de categoria de pensie sau de data la care a fost acordată.

Impozitarea pensiilor

Pensiile mai mari de 2.000 de lei se impozitează cu 10% din diferența dintre pensie și plafonul de 2.000 de lei. De exemplu, o pensie de 3.000 de lei va fi impozitată cu 10% din 1.000 de lei, adică cu 100 de lei.

Pensiile mai mici de 2.000 de lei nu se impozitează.

Alte modificări

Venitul minim brut lunar pe economie a crescut la 3.300 de lei. Acest venit generează o indemnizație de asigurări sociale de 825 de lei.

Indicele de corecție utilizat la calculul pensiei este 1,41.

Ajutorul de deces a fost majorat la 7.567 de lei pentru decesul asiguratului sau pensionarului și la 3.784 de lei pentru decesul unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului.

Plata socială pentru persoanele vârstnice a fost majorată la 1.281 lei.

Indemnizația de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate de gradul I este de 1.626 de lei.

Salariul mediu net utilizat la calculul impozitului pe pensia de serviciu este de 4.426 de lei.

Salariul de bază minim brut în construcții a fost stabilit la 4.582 de lei.

Modificările la calculul pensiilor din 2024 au un impact semnificativ asupra pensionarilor români. Creșterea punctului de pensie va duce la creșterea tuturor pensiilor, iar impozitarea pensiilor mai mari de 2.000 de lei va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.