Această directivă protejează pasagerii care au avut, din vina companiilor aeriene, întârzieri lungi, anulări de zboruri sau au fost refuzați la îmbarcare pe zborurile ce decolează dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau zboară către un stat membru UE, cu o companie aeriană înregistrată pe teritoriul Uniunii. În medie, pasagerii din Portugalia, Olanda și Austria depun cererile de compensații după 34-35 de zile de la producerea evenimentului neplăcut, în timp ce pasagerii români înaintează o astfel de cerere după 42.3 zile. La polul opus portughezilor, canadienii așteaptă, în medie, 57.1 zile, norvegienii 53.4 zile, iar americanii 53.1 zile.
Pasagerii pot beneficia de compansații financiare cu o valoare cuprinsă între 250 și 600 de euro de persoană, în anumite cazuri de întârzieri sau anulări ale zborurilor, sau când le-a fost refuzată îmbarcarea. Astfel de despăgubiri se pot acorda numai în cazul în care evenimentul s-a produs din vina exclusivă a companiilor aeriene și nu din motive ce nu le pot fi imputate acestora/cazuri de forță majoră cum ar fi, de exemplu, vremea nefavorabilă, urgențe medicale sau atentate teroriste.
Citește și: Câți români și-au tocat nervii în aeroporturi în 2018
“Chiar dacă au la dispoziție 3 ani pentru a depune o cerere de compensații conform Directivei Europene nr. 261, este absolut necesar ca pasagerii să-și ceară drepturile cât mai repede după producerea evenimentului nedorit” a spus Henrik Zillmer, CEO AirHelp. “Acest studiu ne arată că mulți dintre pasagerii care au dreptul la compensații financiare așteaptă mult timp să depună o cerere de despăgubire sau sfârșesc prin a nu o mai face deloc”, completează Henrik Zillmer.
Pasageriilor din Uniunea Europeana le ia, de obicei, mai puțin timp să depună cereri de despăgubire, poate și pentru că Directiva E261 este o lege a Uniunii Europene, deci cetățenii sunt mai bine informați despre beneficiile/prevederile ei. Canada, Norvegia și Statele Unite sunt țările din care depun cu cea mai mare întârziere cereri de despăgubire.