România poate câștiga până la 40 de miliarde de euro la PIB dacă industria IT trece de la servicii la produse proprii
România ar putea avea un Produs Intern Brut mai mare cu până la 40 de miliarde de euro, peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și aproximativ 88 de miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung, dacă accelerează tranziția industriei IT către inovare, produse proprii și proprietate intelectuală, arată cel mai recent studiu realizat pentru Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii - ANIS.
Studiul, intitulat „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, a fost realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS și a fost lansat în deschiderea ediției din acest an a ANIS International Summit de la București.
În prezent, industria IT&C generează aproximativ 8% din valoarea adăugată națională, produce anual circa 24 de miliarde de euro cifră de afaceri, iar exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul exporturilor de servicii.
Problema este că modelul actual, bazat puternic pe servicii și dezvoltare software la comandă, începe să își arate limitele. Potrivit studiului, fără investiții accelerate în inovare și produse proprii, ritmul de creștere al industriei ar putea scădea de la aproximativ 17% pe an, nivel înregistrat în perioada 2021-2023, la doar 2% anual.
Această încetinire ar veni pe fondul presiunii asupra marjelor, al deficitului de competențe, al competiției regionale și al adopției accelerate a inteligenței artificiale, care schimbă rapid modul în care sunt dezvoltate și livrate serviciile software.
Estimările prezentate de ANIS arată că România ar putea ajunge la un impact economic comparabil cu cel al Poloniei, dacă industria IT face saltul spre inovare, produse scalabile internațional și proprietate intelectuală.
În acest scenariu, câștigul potențial ar putea ajunge la 40 de miliarde de euro în PIB, peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și 88 de miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung.
Chiar și într-un scenariu mai prudent, apropiat de evoluția sectorului IT din Cehia, industria IT românească ar putea adăuga aproximativ șase miliarde de euro la PIB și ar putea crea peste 45.000 de locuri de muncă indirecte.
Studiul arată că investițiile private în cercetare și dezvoltare rămân la aproximativ 0,3% din PIB, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană. În același timp, accesul la finanțare pentru prototipuri și validare timpurie este limitat, iar dezvoltarea și protejarea proprietății intelectuale rămân lente și dificil de scalat.
O altă problemă este colaborarea insuficientă dintre corporații, start-up-uri și mediul academic, care se află sub nivelul altor economii din Europa Centrală și de Est. În plus, adopția digitală în IMM-uri continuă să fie sub media europeană.
„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care scalează global. Datele evidențiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziție există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil și funcțional pentru inovare, de la mecanisme fiscale și finanțare pentru R&D până la reglementări mai agile și colaborare reală între industrie, administrație și mediul academic”, a declarat Corina Vasile, directoare executivă a ANIS.
Documentul include și o foaie de parcurs etapizată, inspirată din exemplele unor economii comparabile.
Într-o primă etapă, accentul ar urma să fie pus pe stimularea dezvoltării de produse și proprietate intelectuală. Printre măsurile propuse se numără granturi de tip „proof-of-concept”, mecanisme accelerate pentru protejarea proprietății intelectuale, infrastructură comună pentru inteligență artificială și Internet of Things, precum și instrumente fiscale mai accesibile pentru cercetare și dezvoltare.
A doua etapă ar viza scalarea companiilor și creșterea competitivității internaționale. Aici, studiul indică nevoia extinderii accesului la capital de creștere, folosirea achizițiilor publice pentru stimularea cererii de inovare și consolidarea poziționării României ca hub regional de inovare.
Miza este ca România să nu rămână blocată în zona de servicii software cu marje tot mai presate, ci să treacă spre un model în care companiile locale dezvoltă produse proprii, dețin proprietate intelectuală și pot concura pe piețele globale.
ANIS este organizația reprezentativă a industriei de IT din România și are peste 130 de companii membre.
