Este o cifră de peste patru ori mai mare decât ținta stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE) și care ar trebui să întărească hotărârea acesteia de a majora ratele dobânzilor.

Inițial legată de penuria cauzată de pandemia de COVID-19, dar și de creșterea prețurilor la energie în urma invaziei Rusiei în Ucraina, inflația se extinde treptat la multe sectoare ale economiei, de la alimente, la servicii și bunuri de larg consum.

Inflația prețurilor de consum în cele 19 țări care au adoptat moneda unică a urcat la 8,1% în ritm anual, neschimbată față de prima estimare publicată la 31 mai, după plus 7,4% din luna aprilie. Comparativ cu aprilie, creștera a fost de 0,8%.

Inflația de bază, care exclude prețurile la energie și la alimentele neprelucrate, a accelerat, de asemenea, la 4,4%, de la 3,9% în luna precedentă. Iar o măsură și mai restrânsă, care exclude și produsele din alcool și tutun, a arătat o creștere de 3,8% față de mai 2021, față de +3,5% în aprilie,

În timp ce prețurile la energie, cu un salt de 39,1% de la an la an, rămân principalul motor al inflației, prețurile alimentelor neprelucrate au crescut cu 9%, bunurile industriale fără energie au crescut cu 4,2%, iar serviciile au crescut cu 3,5%.

Îngrijorată de câteva luni de aceste evoluții, BCE a anunțat săptămâna trecută că intenționează să majoreze ratele dobânzilor sale cheie cu un sfert de punct în iulie și că le va majora din nou în septembrie, o a doua creștere, posibil mai mare, dacă perspectivele inflației nu se vor îmbunătăți până atunci.

Prin urmare, se preconizează că rata dobânzii la depozite, stabilită în prezent la -0,5%, va crește la zero sau mai mult înainte de toamnă, după opt ani în teritoriu negativ.

Citește și Băncile centrale optează pentru măsuri șoc pentru a controla inflația

Majoritatea celorlalte bănci centrale importante au început deja să majoreze ratele dobânzilor, începând cu Banca Angliei și Rezerva Federală a SUA, ceea ce i-a determinat pe unii observatori să se teamă că BCE va rămâne în urmă în lupta împotriva inflației.

Riscul este că efectele "de runda a doua", adică propagarea creșterilor de prețuri la nivelul întregii economii, ar putea încuraja o ancorare durabilă a anticipațiilor inflaționiste, eventual printr-o spirală salariu-preț care ar fi dificil de întrerupt.

Creșterile salariale rămân deocamdată relativ limitate în zona euro, dar BCE se așteaptă ca acestea să depășească 4% în acest an și anul viitor, adică dublul mediei lor istorice.

Instituția condusă de Christine Lagarde și-a majorat previziunile privind inflația la 6,8% pentru acest an, 3,5% pentru 2023 și 2,1% pentru 2024, însă aceste proiecții se bazează pe ipoteza unui vârf în jurul valorii de 7,5%, nivel deja depășit luna trecută.

Citește și Piața imobiliară în derivă. Este un paradox, când vor scădea prețurile

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.