Prin urmare, începând din 21 aprilie intră în vigoare modificările la Legea autorizațiilor de construire prin care se introduce în pachetul de obligații ce trebuie îndeplinite de cei care construiesc un nou set de formalități de publicitate ce vor trebui bifate de beneficiari la scurt timp după ce le sunt comunicate autorizațiile de construire.

Legea nr. 102/2023 a apărut marți în Monitorul Oficial. Scopul declarat al celor care au propus această lege în Parlament a fost completarea legislației astfel încât marile proiecte imobiliare să nu mai fie blocate de asociații de mediu și de urbanism, însă modificările sale nu-i vizează doar pe marii investitori imobiliari.

Cele mai multe modificări au fost aduse la articolul 7, după alineatul (23) au fost introduse cinci noi alineate, referitoare la ”informațiile referitoare la principalele condiții necesar a fi îndeplinite de solicitanți, extrase din conținutul autorizației de construire și al anexelor aferente”. 

Concret, după comunicarea autorizaţiei de construire, dar înainte de începerea lucrărilor, beneficiarul va avea obligaţia, pe propria cheltuială, să noteze în cartea funciară a imobilului, precum şi într-un ziar de largă răspândire numărul autorizaţiei de construire şi data emiterii acesteia, precum și titlul/descrierea proiectului, precum şi să amplaseze în şantier, la loc vizibil, panoul de identificare al investiţiei.

Întrebarea e dacă există vreo sancțiune pentru neîndeplinirea acestei obligații și dacă cineva o va verifica în mod expres? Răspunsul este relativ simplu: nu. Parlamentarii, deși au venit cu aceste formalități de publicitate pentru beneficiari, nu a stabilit și sancțiuni pentru neîndeplinirea lor, notează Avocatnet.

Articolul 14, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: ”(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare și dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluționat, instanța învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare și va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept și fără nicio formalitate”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News