Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a descris vineri revenirea Germaniei la austeritate prin reinstituirea ''frânei datoriilor'' în bugetul pentru 2023 drept ''un semnal adresat Băncii Centrale Europene'' (BCE) că prin reducerea datoriei Berlinul îşi aduce contribuţia la lupta împotriva inflaţiei, dar la aceasta mai trebuie să contribuie şi politica monetară, relatează agenţia EFE.

''Dorim cu acest buget să trimitem un mesaj, iar acesta este că noi ne realizăm partea de contribuţie în lupta contra inflaţiei prin reducerea datoriei şi BCE trebuie să facă ceea ce consideră adecvat'', a spus Lindner, care a prezentat vineri proiectul de buget al Germaniei pentru 2023.

Acest proiect prevede aplicarea pentru prima dată din nou după anul 2019 a aşa-numitei ''frâne a datoriilor''. Suspendată odată cu declanşarea pandemiei COVID-19, această prevedere, inclusă în Constituţia Germaniei, prevede că în perioade de normalitate economică guvernul german nu poate contracta datorii noi care să depăşească 0,35% din PIB.

''Acest guvern are ambiţia de a reveni la frâna datoriei. Este ceva care necesită un mare efort'', a subliniat ministrul german de finanţe. În termeni absoluţi, revenirea la deficitul bugetar de maxim 0,35% din PIB va însemna că anul viitor acest deficit va fi de circa 17,2 miliarde de euro, faţă de 140 de miliarde de euro în anul curent.

Christian Lindner a mai semnalat că, pe lângă necesitatea de a respecta o normă constituţională, există raţiuni economice pentru revenirea la austeritate, una dintre acestea fiind creşterea ratei dobânzilor pe pieţe.

''Creşterea dobânzilor este un semnal clar al pieţelor către politicieni că nu se mai poate continua ca în ultimii ani. Nu ne mai permitem în continuare datorii ridicate. Datoriile de azi sunt creşteri ale impozitelor de mâine'', a mai atenţionat el. ''Datoriile de asemenea generează inflaţie şi nu vreau să creez şi mai multă inflaţie'', a explicat ministrul german de finanţe.

Pe de altă parte, el a exclus posibile creşteri de impozite, estimând că astfel de măsuri ar fi ''un sabotaj împotriva redresării economice''.

Citește și Deutsche Bank: Germania riscă recesiunea ”imediată”

"Ceea ce se desfășoară în Europa în ultimele zile este un nou mare șoc negativ de aprovizionare", au scris analiștii Deutsche Bank, citând o scădere de 60% a fluxurilor de gaze prin conducta Nord Stream la începutul acestei luni. "Dacă oprirea gazului nu este rezolvată în următoarele săptămâni, ne temem că acest lucru va duce la o extindere a perturbărilor energetice cu efecte inițiale materiale asupra creșterii economice și, bineînțeles, la o inflație mult mai mare."

Prețul energiei electrice pentru livrarea din 2023 crește vertiginos în principalele economii europene, ceea ce se adaugă la riscurile de inflație și recesiune, potrivit Deutsche Bank.

Cea mai recentă comprimare a livrărilor de energie ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina a ridicat nivelul de alarmă pe întreg continentul - în special în Germania, cea mai mare economie europeană și una dintre cele mai dependente de gazul rusesc. Ministrul economiei, Robert Habeck, a avertizat că turbulențele de pe piețele de gaze s-ar putea răspândi la scară mai largă, comparând riscul cu criza declanșată de prăbușirea Lehman Brothers în 2008. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.