Economia germană va pierde peste 260 miliarde de euro din valoarea adăugată generată până în 2030 din cauza războiului din Ucraina şi a preţurilor mari la energie, care vor genera efecte negative pe piaţa muncii, artă un studiu publicat marţi de Institute for Employment Research (IAB), transmite Reuters.

Potrivit acestui studiu, în 2023 Produsul Intern Brut al Germaniei va fi cu 1,7% mai mic iar numărul persoanelor ocupate va fi mai mic cu 240.000 de persoane, decât dacă invazia rusească în Ucraina nu ar fi avut loc.

"Creşterea economică este afectată în special de majorare preţurilor la combustibili fosili. Aceştia afectează atât exporturile cât şi opţiunile de consum ale gospodăriilor private", susţin autorii studiului.

Primele de preţ pentru bunurile importate precum combustibili fosili, metale şi alimente este posibil să se reducă numai pe termen mediu. Efecte negative pot fi aşteptate de asemenea cu privire la investiţiile în construcţii.

"Războiul a anulat revenirea post-corona în Germania. Dacă criza energetică se va înrăutăţi, economia ar putea aluneca în recesiune", avertizează cercetătorul IAB, Enzo Weber.

Una dintre cele mai lovite va fi industria ospitalităţii, care a fost deja afectată de pandemia de coronavirus şi este posibil să resimtă efectele diminuării puterii de cumpărare a consumatorilor. Sectoarele cu un consum intensiv de energie, precum industria chimică şi producţia de metale, ar urma să fie şi ele afectate în mod special.

Cercetătorii au calculat că, dacă preţurile la energie, care până acum s-au majorat cu 160%, s-ar dubla încă odată, PIB-ul Germaniei în 2023 ar putea fi cu aproape 4% mai mic decât ar fi fost fără război. Conform acestui scenariu, numărul persoanelor ocupate ar fi mai mic cu 660.000 de persoane peste trei ani şi cu 60.000 de persoane în 2030. 

Citește și Scandal în Germania: E-mailurile cancelarului Scholz, luate la puricat de poliție

Între timp,

E-mailurile cancelarului german Olaf Scholz au fost investigate în cadrul unei anchete legate de scandalul "CumEx Files", o fraudă fiscală privind dividendele, a informat luni cotidianul Hamburger Abendblatt, citat de AFP.

Anchetatorii au examinat în martie e-mailurile începând cu data de 1 ianuarie 2015, când Olaf Scholz era primar al Hamburgului (nord), funcţie pe care a păstrat-o până la numirea sa în 2018 ca ministru de finanţe în guvernul fostului cancelar Angela Merkel.

Scandalul CumEx, o fraudă dezvăluită pentru prima dată în 2017, se referă la o schemă ingenioasă de optimizare fiscală pusă în aplicare de bănci şi care permite investitorilor străini să-şi reducă impozitele pe dividende. Zeci de persoane au fost puse sub acuzare în acest dosar în Germania, printre care bancheri, comercianţi, avocaţi şi consilieri financiari. Mai mult de zece ţări sunt vizate.

Printre băncile incriminate s-a numărat şi Warburg din Hamburg, care ar fi trebuit să ramburseze 47 de milioane de euro oraşului-port german, dar municipalitatea a renunţat la aceasta în 2016. Anchetatorii încearcă să afle dacă lideri politici - şi printre ei Olaf Scholz, pe atunci primar al oraşului - au făcut presiuni asupra administraţiei financiare municipale să nu mai colecteze aceste impozite. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.