DCBusiness Articole recomandate Viața la bloc. Prescrierea datoriilor. În cât timp se întâmplă acest lucru

Viața la bloc. Prescrierea datoriilor. În cât timp se întâmplă acest lucru

O serie de datorii se pot prescrie / Foto: Arhivă
Datoriile pe care le are un locatar la asociația de proprietari sunt reglementate de Codul civil, respectiv Legea 287/2009.

Ce datorii se prescriu

În principal este vorba despre cele acumulate prin neplata cheltuielilor privind exploatarea, repararea sau întreținerea proprietății comune.

Codul civil în vigoare (Legea nr. 287/2009) stabilește un termen general de prescripție pentru datorii. Concret, "termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen", se spune în Codul civil.

Astfel, în condițiile în care Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor nu stabilește un alt termen, datoriile către asociația de proprietari se încadrează în termenul general de prescripție.

Cu alte cuvinte, datoriile unui locatar către asociația blocului se prescriu în trei ani. Adică, dacă asociația nu se preocupă de recuperarea datoriilor în termen de trei ani, ele pot fi trecute la pierderi, deoarece după împlinirea termenului nu se mai pot recupera.

Același termen de prescripție, respectiv cel de trei ani, se aplică și datoriilor la furnizori, doar că experiența ne arată că aceștia nu așteaptă până aproape de împlinirea termenului de prescripție pentru recuperarea datoriilor, ci acționează din timp.

Cheltuielile asociației de proprietari, care se pot transforma în datorii pentru unii dintre locatari, “sunt cheltuieli legate de exploatarea, repararea sau întreținerea proprietății comune și cheltuielile pentru asigurarea serviciilor de care beneficiază proprietarii și care nu sunt facturate individual către proprietățile individuale”, după cum apare în Legea nr. 196/2018.

Citește și: Viața la bloc. Supravegherea video a apartamentului. Condiții și reguli

Cheltuieli care se prescriu

În funcție de modul de calcul și de criteriile de repartizare pe proprietăți individuale, cheltuielile sunt:

cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale;

cheltuieli pe consumuri individuale;

cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale;

cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari;

cheltuieli pe consumatori tehnici;

cheltuieli de altă natură.

Potrivit legislației actuale, niciun proprietar de apartament la bloc nu poate fi exceptat automat de la plata unor cheltuieli comune, iar scutiri punctuale pot fi decise doar cu acordul celorlalți proprietari.

Apoi, proprietarii dintr-un imobil trebuie să participe la fondul de rulment și cel de reparații, care sunt obligatorii. Fondul de rulment are ca scop asigurarea sumelor necesare pentru plăți curente, în timp ce fondul de reparații e necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele