Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
În anii 1960, sub presiunea Statelor Unite, Germania de Vest și-a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, atingând un nivel record în 1963.
Creșterea cheltuielilor de apărare, o solicitare recurentă a Washingtonului
Presiunea Statelor Unite asupra Germaniei pentru a-și majora bugetul apărării nu este un fenomen nou. În 1962, în plin Război Rece, administrația americană a cerut Germaniei de Vest să își crească cheltuielile militare pentru a întări NATO și a face față amenințării sovietice. Un an mai târziu, cheltuielile Bundeswehr-ului atingeau un nivel record, pe fondul crizei rachetelor din Cuba și al escaladării tensiunilor dintre Est și Vest.
Astăzi, Germania se află într-o situație similară, fiind din nou sub presiunea Washingtonului de a crește bugetul apărării. Fostul președinte Donald Trump a criticat în repetate rânduri Berlinul pentru că nu alocă suficient fonduri pentru securitate, iar în 2024 dezbaterea s-a reaprins, pe fondul conflictului din Ucraina și al amenințărilor venite din partea Rusiei.
Contextul istoric: de la Războiul Rece la criza actuală
În anii ’60, SUA se confrunta cu o confruntare directă cu Uniunea Sovietică, iar întărirea NATO era o prioritate absolută. Germania de Vest, văzută ca un bastion strategic în Europa, a fost împinsă să își crească rapid capacitățile militare. Construcția Zidului Berlinului în 1961 și criza nucleară din 1962 au făcut ca SUA să accelereze acest proces, cerând un efort financiar mai mare din partea partenerilor europeni.
În prezent, NATO se confruntă cu o nouă provocare – agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Administrația americană solicită aliaților europeni să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, iar Germania, deși a anunțat o creștere a bugetului militar, încă nu se ridică la așteptările Washingtonului.
Diferențele dintre atunci și acum
Dacă în anii ’60 Germania a răspuns prompt solicitărilor SUA, astăzi structura bugetară și realitățile economice fac ca procesul să fie mai complicat. Germania are un angajament bugetar rigid, iar orice creștere a cheltuielilor de apărare trebuie să fie aprobată în contextul unei economii globale instabile.
În plus, în vreme ce în timpul Războiului Rece Germania era dependentă de protecția militară a SUA, astăzi Berlinul își dorește o mai mare autonomie în politica de securitate, promovând o armată europeană puternică și reducerea dependenței de Washington.
Ce urmează pentru Germania?
În fața noilor presiuni din partea SUA, Germania trebuie să decidă dacă și cât își va crește cheltuielile militare. Cancelarul Olaf Scholz a promis un ”Zeitenwende” (punct de cotitură) în apărare, alocând 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei. Cu toate acestea, unii oficiali americani consideră că măsurile luate de Berlin nu sunt suficiente.
Într-un context geopolitic tensionat, Germania se află din nou în mijlocul unei dileme strategice: să își crească rapid bugetul apărării, așa cum a făcut în anii ’60, sau să își mențină o abordare mai prudentă, echilibrând presiunile externe cu nevoile interne.