Bulgaria investește 7 milioane de euro în modernizarea porturilor Varna și Burgas
21 Februarie 2026
Curtea Constituțională a României a clarificat cine are dreptul la indemnizația de șomaj, respingând o plângere care reclama lipsa de claritate a Legii nr. 76/2002. Judecătorii au decis că expresia „motive neimputabile” nu este neconstituțională, iar situațiile concrete în care un angajat poate primi ajutor de șomaj sunt stabilite de lege și detaliate prin norme metodologice.
CCR: Parlamentul decide cine are dreptul la șomaj
Decizia Curții Constituționale nr. 223 din 29 aprilie 2025, publicată marți, 28 octombrie, în Monitorul Oficial nr. 991, vizează articolul 17 din Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj. Excepția a fost ridicată de o fostă angajată, Cornelia Flori, care a pierdut procesul privind acordarea indemnizației de șomaj.
Femeia susținea că legea nu explică suficient ce înseamnă „motive neimputabile”, o formulare care, în opinia ei, lasă loc de interpretări și creează discriminări între angajați. Ea a dat exemplul profesorilor universitari cărora le încetează contractul dacă nu obțin titlul de doctor în termenul prevăzut de lege — caz care, spunea reclamanta, ar trebui să fie considerat o cauză neimputabilă și, deci, să dea dreptul la șomaj.
Detaliile pot fi reglementate prin norme de aplicare, nu prin lege
Curtea Constituțională a respins argumentele și a explicat că rolul său nu este de a completa legea, ci de a verifica respectarea Constituției. „Este apanajul legiuitorului să decidă cazurile generale de acordare a indemnizației de șomaj, iar judecătorului să aprecieze dacă o anumită situație se încadrează în acestea”, se arată în decizie.
CCR a subliniat că situațiile detaliate în care încetarea raporturilor de muncă se consideră „neimputabilă” sunt clarificate prin normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002. Aceste norme, spun judecătorii, enumeră cazurile specifice și pot fi modificate mai ușor, tocmai pentru a răspunde rapid unor situații noi apărute pe piața muncii.
Citește și: România, în atenția lumii: Protestul profesorilor a ajuns în Reuters
Instanțele decid în cazurile concrete
Curtea a mai arătat că, atunci când există dispute privind interpretarea motivelor de concediere, decizia finală aparține instanțelor de judecată. Acestea trebuie să stabilească dacă un contract a fost într-adevăr încheiat din cauze care nu pot fi puse pe seama angajatului.
„Hotărârile Guvernului pot fi contestate în contencios administrativ, nu la Curtea Constituțională”, a mai precizat instituția, arătând că justiția oferă oricum mecanisme prin care eventualele abuzuri pot fi corectate.
Profesorii și alte categorii speciale, tratate diferit
Decizia vizează în special cazurile din educație, unde contractele de muncă pot înceta automat dacă profesorul nu obține titlul de doctor. CCR consideră însă că o astfel de situație nu este identică juridic cu o concediere neimputabilă și nu poate fi automat tratată ca atare.
Altfel spus, nu toate încetările de contracte dau dreptul la șomaj — chiar dacă angajatul nu a comis nicio abatere. Legislația rămâne aceeași: doar situațiile expres prevăzute de lege pot fi considerate „neimputabile”.
O decizie definitivă și obligatorie
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că se aplică tuturor cazurilor similare aflate pe rol. Ea confirmă că articolul 17 din Legea nr. 76/2002 rămâne în vigoare în forma actuală.
Decizia aduce claritate pentru instanțe și pentru angajați: dreptul la șomaj se acordă doar atunci când motivele pierderii locului de muncă sunt clar prevăzute de lege, nu deduse prin analogie.